Skin Classic Skin White Skin Black & Whilte Skin Default Adauga la Favorite (In contul carpati.org)
Cautare:

Doneaza

Calendar

Iulie 2020
LMMJVSD
12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031

August 2020
LMMJVSD
12
3456789
10111213141516
17181920212223
24252627282930
31

Online

Voluntar in Carpati

Homepage

Lista de discutii

Bulgareala la vremea florii de cires. (File nestiute din istoria bulgarilor.) (Muntii -- Munti din afara Romaniei --)


   O tură culturală la obiectivele istorice din nord-estul Bulgariei era planificată cu mult timp în urmă, iar faptul că la noi primăvara încă se lasă așteptată și la mijlocul lui aprilie ne-a determinat să plecăm la drum spre locuri mai calde.

   Ne-am adunat o echipă de 17 mecanturiști: 12 gălățeni, 2 brașoveni, 2 nemțeni și un ieșean. Ne vom recunoaște cu siguranță în prima fotografie de grup.

 

   Sâmbătă dimineața trecem Dunărea cu bacul de la Călărași-Silistra și după ce schimbăm în oraș câte 50-60 de leva de persoană pornim cu cele patru mașini spre sud.

   Trecem prin localitatea Isperih și la ieșire cotim spre nord, spre satul Sveshtari. (Orientarea s-a făcut în permanență cu ajutorul GPS-ului lui Ștefan.) Dincolo de sătucul anonim, la marginea unui câmp ce nu promitea mai nimic, oprim la Mormintele regilor geți de la Sveshtari.

   Curiozitatea era cu atât mai mare, având în vedere că eu postasem deja un Articol pe Carpați,org despre ,,Tumulii din Dobrogea”. La Sveshtari sunt tot niște tumuli, 12-14 la număr, dar mult mai înalți și mai ,,tineri” decât cei dobrogeni.

   Tumulii bulgărești au fost săpati abia în anul 1986, în pământul de sub ei descoperindu-se monumente funerare excepționale, datând din sec. 3 î.Hr.

 

/Sumen1/img_3291-j1.jpg

 

   Cel mai important dintre monumentele funerare este cel în care au fost găsite neatinse mormintele a doi regi geți (un tănăr rege de circa 35 ani și soția sa de numai 25 ani) și a unei alte femei de vârsta a doua.

 

/Sumen1/img_3326-j1.jpg

 

   Interiorul camerei mortuare este decorat cu basoreliefuri  cuprinzând 10 cariatide și 6 capete de taur.

 

/Sumen1/img_3304-j1.jpg

 

   Mormântul a fost găsit închis cu o ușa de piatră ce glisa pe podea.

 

/Sumen1/img_3307-j1.jpg

 

   Protocronismul este tendința fiecărui popor de a-și exagera importanța izvoarelor sale istorice.

   Ceaușescu bătea toba cu cei 2050 de ani scurși de la Primul stat centralizat al dacilor sub conducerea lui Burebista.

   Nu am știut până acum că apogeul culturii geților a avut loc î sec. 3 î.Hr., dar pe pământul de la sud de Dunăre.

   Mi-a plăcut să asemăn monumentele getice de la Sveshtari, acoperite ce pământ pentru 2300 de ani, cu piramidele egiptene...

   Mai vizităm încă doi tumuli săpați.

 

/Sumen1/img_3297-j1.jpg

 

   Ghidul ne arată alți 3-4 tumuli mai depărtați, dar la fel de impunatori, și în plus, încă nesăpați. Marfă încă nedespachetată, păstrată pentru turiștii de mâine...

 

   De la tumulii traci traversăm o padure și ajungem la ruinele cetății Helis, capitala geților de sub conducerea regelui Dromichete, cel care l-a capturat pe Lysimach, urmașul macedonean al lui Alexandru cel Mare.

   Cetatea e nesăpată și, ca și in Dobrogea, Povestea e mai frumoasă decât realitatea din teren.

 

/Sumen1/img_3335-j1.jpg

 

   Printre ruine găsim o plantă cu flori negre.

 

/Sumen1/img_3299-j1.jpg

 

   De la Sveshtari continuăm drumul spre sud și deocamdată doar traversăm orașul Șumen pentru a ajunge la pereții de gresie și calcar de la Madara.

   Am bătut drumul până aici pentru a vedea efigia ,,Cavalerului trac” săpată în stâncă la o înalțime de vreo 20 de metri. ,,Cavalerul trac” este un simbol precreștin, un mit, o figură a vremii adorată de muritori. Reprezentări ale ,,Cavalerului trac” se întâlnesc în tot bazinul inferior al Dunării, numarul lor depășind 1000 de locații.

 

/Sumen1/img_3381-j1.jpg

 

   După ce Edy Munteanu ne prezintă și alte date găsite pe net, ne așezăm pentru poza de grup: Ana-Maria, Bogdan, Ramona, Cristi, Smaranda, Adriana, Ștefan, Doru, Dan, Edy, Nicu și jos: Costel, Lucia, Emilia și Doina. Lipsesc fotografii: Lucian și cu mine.

 

/Sumen1/img_3386-j1.jpg

 

   De la peretele cu basorelieful râcâit în calcar acum două milenii și jumătate, puțin mai în stânga, încep cele peste 400 de trepte tăiate în stâncă.

 

/Sumen1/img_3444-j1.jpg

 

   Cu cât luăm înălțime zările se deschid și mai frumos spre sud.

 

/Sumen1/img_3447-j1.jpg

 

   Pe brânele cu iarba proaspată de pe lângă scară gasim iriși albaștri.

 

/Sumen1/img_3419-j1-j1.jpg

 

   Scara se strecoară prin hornurile și pe fețele mai puțin expuse ale peretelui.

 

/Sumen1/img_3448-j1.jpg

 

   Mai sus vedem și iriși galbeni.

 

/Sumen1/img_3483-j1bu.jpg

 

  Pe platoul orizontal de pe creștetul muntelui urmăm o potecă spre dreapta și în scurt timp ajungem la poarta de intrare în cetatea de la Madara.

 

/Sumen1/img_3461-j1.jpg

 

   Zidurile de apărare sunt dispuse numai cu fața spre platou, în partea opusă incinta fiind apărată de prăpastia verticală adâncă de peste 200m. Cetatea datează din vremea tracilor, din sec. 2 î.Hr.

 

/Sumen1/img_3465-j1.jpg

 

   La coborâre găsim o plantă cu o inflorescență mai deosebită.

 

/Sumen1/img_3484-j1.jpg

 

   La baza muntelui ne îndreptam de data aceasta spre sud și sub perete gasim bolțile largi a două peșteri.

 

/Sumen1/img_3493-j1.jpg

 

   De la Madara revenim în orașul Șumen și căutăm hotelul Kyoșcove, din margine pădurii, unde avem camere rezervate.

   Pe seară urcăm cu mașinile pe platoul înalt pe marginea căruia se află ,,Monumentul formării poporului bulgar”.

 

/Sumen1/img_3514-j1.jpg

 

   Monumentul a fost ridicat în anul 1980, cu ocazia împlinirii a 1300 de ani de la nașterea poporului bulgar.

   Pentru a lămuri lucrurile vom căuta printre filele de istorie ale bulgarilor.

 

   Protobulgarii (bulgari străvechi) sunt un neam de origine turcică venit din zona Caucazului de nord. În acele locuri de stepă apogeul puterii lor fusese atins în vremea hanului Kubrat.

   După moartea acestuia ( anul 650), o ramură importantă a bulgarilor, condusă de unul din fiii hanului, pe numele său Asparuh, se stabileste la gurile Dunarii, în zona Basarabiei de sud de astăzi.

   Împaratul Constantin al 4-lea al Bizanțului încearcă să-i îndepărteze pe acești vecini incomozi. Piarde lupta cu bulgarii și aceștia pătrund adânc în imperiu și se stabilesc în zona orașului Varna de azi.

   Acest prim stat bulgar (hanat) ține din anul 680 și până în 865.

 

   Pe un perete interior al monumentului pare a fi reprezentat chiar hanul Asparuh.

 

/Sumen1/img_3521-j1.jpg

 

   Pe alți pereți, unii dintre ei surplombați, că trebuie să te lași pe spate pentru a-i privi, sunt reprezentați în mozaicuri policrome alte personalități din istoria veche a bulgarilor.

   Un alt episod important din istoria primului mileniu a bulgarilor se referă la creșinarea lor.

 

   După încercarea de creștinare a slavilor din Moravia (Cehia) de catre calugării Chiril și Metodiu din anul 863, vine și rândul bulgarilor.

   În anul 864 hanul bulgar Boris se botează luând numele creștin Mihail. Nașul de botez i-a fost chiar împaratul bizantin Mihail al 3-lea. Totodată hanul își va lua titlul de cezar, care în limba salvonă se numește ,,țar”.

   De notat că alfabetul slavon (chirilic) a fost inițiat de parintele Chiril, de care am amintit. Alfabetul chirilic provine din cel grec, la care se mai adaugă încă vreo câteva litere. Acest alfabet a fost propus rușilor, la creștinarea lor (cneazul Sviatoslav 957-972) pentru că aceștia, la acea vreme, nu aveau o scriere.

 

/Sumen1/img_3525-j1.jpg

 

   O vedere asupra orașului Șumen luată de pe esplanada monumentului.

 

/Sumen1/img_3533-j1.jpg

 

   Monumentul e grandios, construit în stil cubist, dar cu certe înclinații spre monumentele de dimensiuni colosale, specifice perioadei sovietice, când omul de rând trebuia astfel să înțeleagă cât de mărunt e el în comparatie cu ,,eroul”.

   Semnificația monumentului devine tot un protocronism, de data asta în ograda bulgarilor. Ai noștri au fost totdeauna mai breji!

 

/Sumen1/img_3536-j1.jpg

 

   De la monument am coborât pe înserat cele 1350 de trepte ale scării ce duce în oraș (mai puține decât cele de la cetatea Poienari) și jos ne-au asteptat șoferii cu mașinile.

 

/Sumen1/img_3539-j1.jpg

 

   Dimineața am luat micul dejun în restaurantul hotelului, cu discreție și bunsimț, pentru a arăta că nu toți românii se duc la bulgari doar pentru a face mațul gros la ,,all inclusive”.

 

/Sumen1/img_3547-j1.jpg

 

   Echipa este gata de drum pentru cea de-a doua zi de descoperiri

 

/Sumen1/img_3554-j1.jpg

 

   De la hotelul Kyoșcove urmăm un drum în serpentine și după 3km suntem pe un alt platou de deasupra orașului Șumen, unde se află ceatea numită și ,,Orașul Vechi”.

 

   Veche de aproape trei milenii, așezarea umană din epoca bronzului a continuat să se dezvolte și în perioada geților, a romanilor, a bizantinilor, dar și în secolele 8-10 ale Evului mediu. Ea a avut un rol însemnat și în cadrul celui de-al doilea țarat bulgar (sec. 12-14).

 

/Sumen1/img_3566-j1.jpg

 

   Una din cele 4 bazilici din incintă și mai în spate colțul de sud-est, în mare parte reconstruit.

 

/Sumen2/img_3570-j1.jpg

 

   Partea de cetate apărată de ziduri are o mare întindere și nu știu ca la noi să existe o alta de o mai mare suprafață.

 

/Sumen2/img_3576-jjjjj1111.jpg

 

   O încercare de a întruchipa zidurile cetății ce a rezistat până la cucerirea de către turci, în anul 1393.

 

/Sumen2/img_3590-j1.jpg

 

   Revenim în oraș și vedem moscheea Tombul din Șumen, mărturie a stăpânirii turce în Bulgaria între anii 1393 și 1918.

 

/Sumen2/img_3604-j1.jpg

 

   De la Șumen prindem autostrada A2 spre Varna și în dreptul localității Kaspian facem stânga spre satul Pliska (Plișca). La nord de sat se află cetate Pliska, prima capitală a statului bulgar înființat de către hanul Asparuh în anul 680.

 

/Sumen2/img_3611-j1.jpg

 

   La Pliska primăvara a sosit deja. Am fi putut face o vizită aici și numai pentru a admira cireșii înfloriti, cum fac japonezii la ,,Sărbătoarea florii de cireș”.

 

/Sumen2/img_3616-j1.jpg

 

   Dimensiunile cetății sunt impozante, doar zidul de răsărit având aproape 1km lungime.

 

/Sumen2/img_3622-j1.jpg

 

   Muzeul din incinta adăpostește multe artefacte din perioada primului țarat bulgar.

 

/Sumen2/img_3623-j1.jpg

 

   Pe planșe e reprezentat modul de trecere de la alfabetul grec la cel chirilic. Mai jos sunt câteva semne ale scrieii runice, scriere folosită și pe teritoriul țării noastre. Dar așa, mai timid...

   În partea stângă pare a fi o schiță a unui cunoscut dizainer român, schiță din colecția ,,hot-cutur, primăvară-vară 2013”.

 

/Sumen2/img_3628-j1.jpg

 

   Capitala hanatului de la Pliska va fi distrusă în anul 811 de către împăratul bizantin Nekiphor I.

   Chiar dacă granițele hanatului bulgar se întindeau din Tracia (M. Egee) și până la nord de Dunăre, treptat elementul bulgar va fi asimilat de populația slava majoritară, în cele din urma rezultând un popor bulgar de limbă slavă.

 

   Câteva cuvinte despre desființarea primului țarat bulgar.

   După cum am spus țarul Boris se creștinează în 864. La batrânețe Boris (devenit Mihail) se retrage la o mânăstire, iar fiul său cel mic, Simeon, va duce țaratul bulgar pe noi culmi de mărire (893-927). Tot el va muta capitala la Preslav, oraș care va fi ridicat de meșteri bizantini.

 

  Țarului Simeon îi va urma la tron fiul său, Petru (927-969). Cum acesta refuză la un moment dat să-și îndeplinească îndatorirea ce o avea față de Constantinopol, aceea de a îndepărta pe maghiari de la granițele nordice ale imperiului, împaratu bizantin Nekiphor Focas cheamă în ajutor pe cneazul de la Kiev, Igor Sviatoslav. Acesta intră în țaratul bulgar și-i cucerește capitala Preslava în anul 968.

 

   (Aici Mihail Sadoveanu face o mare eroare când confundă capitala bulgara Preslava cu micuța cetate Prislava  de la Nufăru, Tulcea. Eu am pus botul la povestea acestuia și am vorbit de ea în Jurnalul meu de pe Carpati.org ,,De la Sarica la Horia”.)

 

/Sumen2/img_3632-j1.jpg


   Într-un sfârșit împăratul Vasile al II-lea (numit ,,bulgarotronul”, adica ucigașul de bulgari) distruge capitala Preslava și astfel pune capăt primului țarat bulgar.

 

   Lângă cetatea Pliska noi vedem ruinele (parțial reconstruite) ale excepționelei bazilici în care s-a creștinat poporul bulgar, prin întoarcerea de la Constantinopol, ca proaspăt creștin, a lui Boris.

   În timp biserica bulgară va deveni autocefală, îndepărtându-se de patriarhia de la Constantinopol.

 

/Sumen2/img_3641-j1-jj1.jpg

 

   O altă pagină de glorie în spațiul bulgar avea să fie și Țaratul vlaho-bulgar al fraților Petru și Asan și al fiului lui Petru, Ioniță.

   Statul acesta va ființa între anii 1185 și 1257. Capitala va fi la Târnovo și se va numi ,,cel de-al doile țarat bulgar”.

   Printre conducătorii celui de-al doilea țarat bulgar se numară și Ioan Asan al II-lea (1218-1241) și Ioan Alexandru (1331-1371).

   Acest stat ajunsese într-o vreme atât de puternic încât a asediat Constantinopolul cu gândul de a-și muta capitala în orașul bazileilor.

   Țaratul din Târnovo cade sub turci în iulie 1393.

 

   Poate ca la Preslava și Veliko Târnovo vom ajunge cu altă ocazie.

   Surprinzător e că istoria bulgarilor cunoaște adevărata glorie între anii 680 și 1393, reușind să rămână permanent un rival chiar pentru imperiul bizantin, în timp ce neamul românesc reușeste abia pe la 1330 să închege un stat centralizat, în vremea lui Basarab I, deci aproape de timpul când bulgarii începeau să apună sub turci.

 

   O altă imagine cu catedrala de la Pliska.

 

/Sumen2/img_3643-j1.jpg

 

   De la Pliska continuăm drumul pe A2 și în dreptul localității Slatina facem dreapta și mergem până în Provadia.

   Aici vom vizita ruinele castelului Ovech (sec. 3-17). Locul impresionează nu atât prin ruinele (în mare parte reconstruite) castelului, ci prin poziția sa pe spinarea îngustă a unui ,,insellberg” prelung de calcar.

 

   Localitatea Provadia văzută de pe culmea de calcar.

 

/Sumen2/img_3677-j1.jpg

 

   ,,Tranșeea” ce duce spre poarta castelului.

 

/Sumen2/img_3688-j1.jpg

 

   O pasarelă de lemn înlesnește accesul în zona îngustă a platoului de piatră.

 

/Sumen2/img_3700-j1.jpg

 

   Un dedițel găsit în poiana din afara castelului.

 

/Sumen2/img_3716-j1.jpg

 

   Ascultăm cuminți poveștile despre castel.

 

/Sumen2/img_3718-j1.jpg

 

   În timp ce fotograful încearcă să surprindă platourile nesfârșite de calcar, întrerupte doar de valea în care se află satul.

 

/Sumen2/img_3719-j1.jpg

 

   De la Ovech revenim la A2 și tocmai când în zare începe să se vadă orașul Varna, și chiar sclipirile mării, noi parăsim autostrada și un drum local ne conduce la ,,Pădurea de piatră”.

   Rezervația naturală începe chiar în marginea șoselei și se întinde pe aproape 5km pătrați.

 

/Sumen2/img_3743-j1.jpg

 

   Ipotezele care vorbesc despre modul de formare a trunchiurilor rotunde de piatră se împart în două. Unele spun ca blocurile s-ar fi format prin cementarea nisipurilor, ca la trovantii de la Costești, altele susțin că nu e vorba decât de o dizolvare diferențiată a unui platou calcaros.

 

/Sumen2/img_3751-j1.jpg

 

   Ca peste tot unde natura are forme mai curioase, și aici oamenii au dat nume diferitelor formațiuni stâncoase.

   Aceasta este ,,Fântâna”.

 

/Sumen2/img_3744-j1.jpg

 

   Un ultim zâmbet al mecanturistilor...

 

/Sumen2/img_3753-j1.jpg

 

   Pentru că imediat s-a pornit potopul.

 

/Sumen2/img_3762-j1.jpg

 

   Am tras pe fugă ultimile cadre, apoi am căutat să ne adăpostim sub o boltă de piatră.

 

/Sumen2/img_3761-j1.jpg

 

   Când ploaia s-a mai potolit am prins drumul de Dobrich și de acolo tot spre nord, până în vama Kardam-Negru Vodă, unde ne-am luat rămas bun de la prietenii din celelalte orașe.

 

   Așa cum și la acest final de drum salutăm pe toti prietenii carpatiști, cu care sperăm să ne întâlnim pe munte și în această vară.

   Dacă anul acesta va mai fi și vară...

 




Marți, 16 aprilie 2013 - 16:32 
Afisari: 3,247 


Postari similare:





Comentariile membrilor (11)

baltighost
baltighost
Coarda
 
1
Gigi, ce rapid ai fost cu selectarea pozelor si publicarea jurnalului!

A fost o excursie foarte interesanta si ma bucur sincer ca am participat la ea. Trebuie sa remarc si documentarea foarte buna a lui Edi Munteanu, care ne-a povestit pe peste tot despre locurile vizitate.


Marți, 16 aprilie 2013 - 16:55  

pisti2004
pisti2004
Cort
 
2
Frumos jurnal!


Marți, 16 aprilie 2013 - 17:45  

doina68
doina68
Coarda
 
3
Si de nu va fi sa fie vara, noi vom pleca in cautarea ei...

Multumesc mult pentru jurnal ! Este mai mult decat binevenit pentru a-l pastra alaturi de fotografii in tolba din ce in ce mai mare cu amintiri. Si ce amintiri....


Marți, 16 aprilie 2013 - 19:45  

pescar
pescar

 
4
Felicitări grupului.Un jurnal plin de informatii,cum s-ar spune ,,la botul calului",cu imagini care intregesc partea scrisă.Frumoasă realizare atît pentru jurnal cît și pentru organizare.


Miercuri, 17 aprilie 2013 - 13:13  

vtcris
vtcris

 
5
Foarte frumos, mulțumim mult Gigi pentru jurnal și pentru rapiditatea elaborării lui!
Și mie mi-au plăcut obiectivele atinse în această excursie și-i mulțumesc lui Edi si pe această cale pentru buna organizare și documentare a turei "istorice" din Bulgaria.

P.S. La obiectivul "Pădurea de piatră" se impune să revenim când vom avea o nouă ocazie, pentru a aprofunda investigarea diferitelor formațiuni de piatră ce ne-a fost întreruptă de ploaia torențială de la finalul turei.


Miercuri, 17 aprilie 2013 - 14:58  

mkcp
mkcp
Busola
 
6
Foarte fain articolul, cu mentiunea ca unele informatii istorice despre bulgari nu sunt chiar corecte.


Miercuri, 17 aprilie 2013 - 15:24  

hana
hana
Coarda
 
7
Multumiri pentru jurnalul scris cu farmec si umor, al unei ture pe care am ratat-o la mustata!
Carpati.org


Miercuri, 17 aprilie 2013 - 16:26  

gigicepoiu
gigicepoiu
Coarda
 
8
@Bogdan: m-am grabit sa postez cat mai repede jurnalul pentru a avea o baza de plecare pentru povestile din aceasta seara de la ,,Takis".
@Ana: cum spunea Doina, in curand vom pleca din nou spre sud in cautarea verii. Ochii pe noi!
@Mihai: informatiile din jurnal ar trebui sa fie corecte, pentru ca am folosit la documentare cartea ,,Istoria Bizantului" a lui Stelian Brezeanu. Minte el, mint si eu. Cum am mai patit-o si cu Sadoveau. Daca vii cu lucruri concrete, cautam pagina.
Locurile istorice din Bulgaria au fost peste asteptari!


Miercuri, 17 aprilie 2013 - 20:44  

zentai
zentai
Coarda
 
9
Fur cu coada ochiului din titlu, la repezeala, creieru'meu obosit si dedat la rele, citeste altceva.Ma fulgera un gand, uite-al dreacu, nea Gigi, ce titlu de dumpiung gasi el!Recitesc si ma dumiresc, ca ierea, frate, bulgareala, nu alta chestieCarpati.org!

Asa ca citesc jurnalul!Fain da tot!Si eu parca stiam altfel niste chestii de Imperiul romana-bulgar al Asanestilor!Apoi cu dacii, ca erau cei mai si mai dintre traci, adica un pic mai altfel decat celelalte triburi de traci.Acuma, eu nu ma pun cu gura dar poate ca domnul Stelian Brezeanu are parerea lui, alti istorici parerea lor.S-or fi argumentat ei intre ei, la vremea respectiva!Atata doar ca getii si dacii sunt acelasi popor.Geti le spuneau grecii iar daci le spuneau romanii.Un singur argument scormonit de logica: daca , hai sa zicem getii, ar fi inflorit mai tare la sud de Dunare, normal ar fi fost sa-si impuna capitala statului dac al lui Burebista tot cam pe acolo, la sud de Dunare.Nu s-a intamplat asa pentru ca Burebista si toti regii de dupa el pana la Decebal au tot caftit triburile tracice de la sud de Dunare, care erau apasati si de romani.Rezultatul a fost ca-n 101-102 romanii au inaintat mult mai usor pana la Dunare, neavand sa-i mai oboseasca niscaiva triburi tracice care la vremea aia nu mai erau cine stie ce!

Apoi "Cavalerul Trac" nu e chiar un mit.E chiar cultul eroului, al razboinicului.Unii au aruncat in teorie caracterul funerar al acestor stele care reprezinta Cavalerul Trac, insa, cum ati spus si dv,erau prea multe reprezentari, in prea putine ipostaze, aproape canonizate in forme, ca aceasta reprezentare sa aiba doar un caracter funerar!Ne putem mandri ca acum 2000 de ani, pe aceste meleaguri, se punea mult pret pe arta razboilui, cam cu 1000 de ani mai devreme ca samuraii.Acest element zic c-a fost picurat si-n sufletul romanului.Pacat ca am intarzaiat in perioada fanariota si , compensatoriu, ne-am otravit plamada natiei cu niste cuvinte, precum "ciubuc", "bacsis","giugiuc", de care parca nu mai reusim sa scapam!Carpati.org

Noi sa cinstim jurnalul dv.cu un "multumesc la maxim!".

Inima buna si ture la max!


Joi, 18 aprilie 2013 - 18:06  

gigicepoiu
gigicepoiu
Coarda
 
10
@zentai: Referitor la getii din dreapta Dunarii, ei au inflorit si s-au scuturat cu vreo patru sute de ani inainte de Decebal. Cand regii aia erau ingropati in tumul (cu trei cai si un cocos, probabil animal de companie ca la Iulia Albu), romanii, ca si inaintasii lui Burebista, erau, cum spunea Tutea, ,,pe crengi, cu vrabiile".
Ma bucura pasiunea ta pentru filosofia istoriei! Si mie imi plac lucrurile controversate.
S-auzim de bine!


Joi, 2 mai 2013 - 19:41  

nelson
nelson

 
11
Intre protocronismul roman si cel bulgar am avut o frumoasa incursiune de primavara in istoria tracilor si a taratelor bulgare. Adevarata lectie de istorie predata de Edi Munteanu si un jurnal "muncit" de Conu Jiji la intoarcerea din tura luni, de dimineata pana seara. Felicitari pentru amandoi!
A fost fain si mai vrem...
P.S. Au fost unii mai incapatanati ce au ramas in Pobiti Kamani (Padurea de Piatra) in ciuda ploii torentiale. Ca su nu mai spun ca Stefan nu s-a lasat pana nu a gasit intr-unul din trunchiurile de piatra geo cashul planificat...


Luni, 6 mai 2013 - 02:24  


 




Trebuie sa te autentifici pentru a putea adauga un comentariu

 
0,0807 secunde

GetaMap.org | Maps from all over the world | ro | fr | es | de | Calculator distante
ViewWeather.com - A new way to view the weather | nl.ViewWeather.com | sv.ViewWeather.com
Regulament carpati.org
© copyright (2004 - 2020) www.carpati.org