Skin Classic Skin White Skin Black & Whilte Skin Default Adauga la Favorite (In contul carpati.org)
Cautare:

Doneaza

Calendar

Septembrie 2021
LMMJVSD
12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
27282930

Octombrie 2021
LMMJVSD
123
45678910
11121314151617
18192021222324
25262728293031

Online

Vremea
Varful Svinecea Mare
Muntii Almajului

Voluntar in Carpati

Homepage

Lista de discutii

Bicicleta si treking in Fagaras-sfarsit de toamna (Muntii Fagarasului)

Stau si ma uit tampita la monitor…nici o idee nu iese din negrul creierului meu in seara asta. Mintea imi fuge hoinara. Degetele sunt reci si prevestesc iarna. Ma gandesc ca am avut parte de unul din ultimile weekenduri de toamna de anul asta.O toamna tarzie, infratita cu iarna, galbena si luminoasa. Cer senin, cald, iarba uscata, zapada, noapte, noroaie, gheata, cel mai inalt patinoar din Carpati. Toate stranse in 2 zile perfect echilibrate, poate nu atat de pline ca altele in fapte dar bogate in imagini.


Pentru weekendul incheiat aveam alte planuri mai pasnice dar cand am vazut ce vreme se anunta si mai ales se confirma vineri, am impachetat pe fuga si am plecat in Fagaras.


Vroiam Transfagarasanul dar spiritul de Aventura a biruit. Am amanat Transfagarasnul pentru o tura inspirata dintr-un RT de pe internet: http://velobello.wordpress.com/2009/09/16/two-wheels-loads-of-mud-and-zero-testosterone/


De fapt am vazut doar pozele mai demult, am salvat linkul si acum mi-am adus aminte de el…am ajuns si pe la descriere dar am citit in diagonala. Ne-am prins numai ca oamenii au facut tura in 2 zile…Noi nu aveam decat ziua de sambata la dispozitie…Am calculat si distanta in mare si diferenta de nivel si am zis ca nu e mai mult decat cea din tura cu Em deci o zi lumina fie ea de toamna parea suficienta….Parea . Am sarit si peste 3 ore bicla carata pe poteci accidentate si am retinut ceva doar legat de bicla –bajag de mana.


Cum plecam singuri, pardon, cu biclele pe masina nu ne motiveaza nici o ora de intalnire asa ca ne mobilizam mai tarziu decat ne-am asteptat sa sarim din pat. Si nici nu sarim, ne mosmondim, caram suporti, bicle si bagaje la masina si luam drumul Transfagarasanului. Pe drum in masina, incercam sa ne amintim ce varianta au ales oamenii: Transfagarasean-Nucsoara-Slatina sau Curtea de Arges-Drumul spre Campulung-Nucsoara…Cum cuvantul Domnesti ne suna cunoscut, lasam Transfagaraseanul deoparte si tinem spre Campulung. Ajungem la capat de drum, debarcam biclele, schimbam cauciucurile (Cand ma fac mare imi iau bicla de munte si bicla de oras) si la glorioasa ora 11.00 plecam.


/10_10_fagaras/dsc_5536.jpg


/10_10_fagaras/dsc_5549.jpg


Plecam pentru 500 m, pt ca apoi ne oprim la pozat…nu mai sunt frunze galbene, sunt frunze rosii, galbene de toate culorile…


/10_10_fagaras/dsc_5560.jpg


Aparatul nu se opreste, click dupa click…Radu constata ca a pierdut nu stiu ce cauciuc de la aparat..se intoarce…revine…timpul trece si eu stau degeaba. Ma frustrez…cand am mers cu Em, am mers frate, intins…


Ajung la bifurcatia intre valea Cernatu si Valea Doamnei si prind forestierul de pe Valea Cernatu .Merg catinel asteptand sa ma ajunga Radu. Valea e salbatica, cu locuri de cort, toamna si toate cele. La fiecare cot ma uit in spate dar Radu nimic. Trec de niste javre isterice, urc o panta si ma opresc sa il astept pe Radu…cainii trebuie sa imi dea de veste…Si stau si astept, imi pierd rabdarea, scot telefonul, nu am semnal.


Hotarasc sa ma intorc…imi jur ca daca il gasesc la poze il bat…ma gandesc ca poate a facut pana…si cobor si Radu nimic. Ajung la bifurcatie, aici pustiu. Scot telefonul, vine mesajul pe teava: Unde sunt… pai unde naibii sa fiu,unde eram si acum 40 de minute…vorbim si il determin sa lase Valea Doamnei pentru coborare…intre timp ma pun pe iarba si ma apuc sa mananc…Il astept cu harta si il mustruluiesc pentru ca nu a citit nimic, peste poze nu s-a uitat etc.


Am si eu partea mea de vina ca nu m-am oprit sa astept la bifurcatie dar tot nu inteleg de ce nu s-a lipit nimic de Radu din documentatie…Ei de ce, pentru ca nu a citit-o, d-asta.


In final, fix in al 12-lea ceas plecam pe drumul cel bun. Urcam fericiti, pe Valea destul de salbatica. Mai intai domol pana ce lasam in urma si ultimile baraci ale lucratorilor forestieri (cam 900-1000 m altitudine), dupa care ne punem cu adevarat pe urcat…Trebuie sa ajungem la 1800 m deci mai e cale lunga.


Drumul devine din ce in ce mai accidentat, pietre mai mici si apoi mai mari, balti inghetate care crapa sub greutatea noastra si alte portiuni cu gheata lucie…


/10_10_fagaras/dsc_5565.jpg


Pe cateva bucati ma dau jos pentru ca ma infig in cate un pietroi si nu reusesc sa repun bividiul pe traiectorie…Corpul cere energie si rad cicolata, batoane, eugenii, tot ce imi cade in mana.


Drumul devine din ce in ce mai greu, parasim forestierul mai clar si odata ce iesim din padure, drumul care ramane, urca hotarat si in serpentine. Macar a disparut gheata. Totusi Curmatura Malitei devine din ce in ce mai aproape, dintr-o tinta intangibila la inceput de zi, aflata la capatul padurii a ajuns ceva la care chiar o sa ajungem .


De fapt Radu deja a ajuns si ma asteapta.


/10_10_fagaras/dsc_5582.jpg

De jur-imprejur iarba galbena, alte drumuri forestiere care se desprind in aproape toate directiile, zapada mai sus. 4 si 20…Cam tarziu adica. Trebuie sa plecam sa pornim coborarea…Realizez ca ne va prinde noaptea insa sper ca nu prea curand.


Doar in directia noastra nema drum. Avem o poteca prin smocuri mari de iarba uscata asupra careia ma lamuresc repede…merg pe langa bicicleta.


/10_10_fagaras/dsc_5599.jpg


Si merg, si merg, si intram in padure pe marcaj TR. Vad primul picior pe care e si o stana, stiu ca trebuie sa trecem pe acolo dar din poteca frumoasa imaginata de mine care mergea potrivit pe curba de nivel gasim o nebunie de poteca, cea mai nepotrivita poteca pentru a merge cu bicla pe ea. Si pe alocuri pavata cu gheata, in alte locuri si sleauri sau bonus-cu pietre. Mari, pe care nu poti sa faci push-bike ci doar sa cari bicla cumva. Ne apropiem de un rau, il traversam si in fata vine urcarea dracului. Renunt la geaca si ma pun pe impins bicla. Impingem pana la stana…de aici nu pleaca nici nema de poteca-drum mai normal…tot TR. Povestea se repeta…sus-jos, parauri si gheata pe langa…Ma gandesc ca daca o sa organizez eu concurs de MTB pe aici il fac sa treaca…sa vad 100 de oameni cum se spetesc cu biclele la deal…sau la vale. Si pe la vemea asta, cu gheata si noroi.Imaginatia mea sadica se topeste in propria mea sudoare si ma enervez ca am pierdut sirul de paraie si nu mai pot sa ma localizez pe harta.


/10_10_fagaras/dsc_5603.jpg

Pana la urma iesim intr-o poiana de unde incepem sa coboram…Asta e bine, am parcurs bucata aia lunga de pe harta cu curba de nivel. Inceputul merge bine pana cand ajungem la primele cazaturi. Din fericire poteca e bine marcata dar e proba de obstacole. Busteni peste care sari sau pe sub care strecori bicla, pietre, poteca abrupta, conuri de brad. Drumul nu se vede…doar o perdea de ceata si brazi. Mai coboram putin …Pe unele bucati merg pe langa bicla cu mainile pe frane, pe altele insa o car in diverse moduri, in mana, pe umar, pe rucsac…trec prin toate variantele posibile.


Tot coborand ceata se mai rispieste si vedem drumul hat in vale. Cam deziluzionat Radu se opreste pentru o ciocolata…Stand insa distanta nu scadea, ci doar lumina. Cu cat coboram poteca e din ce in ce mai cretina..pardon mai abrupta. In ultima portiune ajungem sa o caram mai mult dupa noi. Deja cobor din inertie, spre drumul din vale.


Ma gandesc ca oamenii cu rucsac au fost niste eroi coborand pana aici…dar totusi nu inteleg cum de au fost asa de sadici si nu au blestemat in RT-ul lor poteca asta…asa cum face eu aici.Cum zicea si Radu, bine ca am fost singuri in nebunia noastra caci altfel sigur in afara de Em ne blestemau toti prietenii pe care i-am fi tarat pe traseul asta…


Ajungem la drumul forestier dupa 2 h si 10 minute, adica pe la 6.30 cand deja se intuneca bine. Ne imbracam pentru coborarea ce imi imaginam eu ca va merge ca vantul si ca gandul, punem frontalele pe cap si hai la vale…


Imi imaginam o coborare faina de 30 de km, in care sa imi regasesc copilaria…cum ar zice Emil…


Eee, copilaria e dulce amintire, avem aici de-a face cu un fel de Mordor…noapte, gheata, noroi, sleauri inghetate.


Frontalele bateau fix cat sa nu intelegi nimic din lumina lor. Numai umbre si nimic altceva. Imi lacrimau ochii, si mergeam orbeste si criminal de incet…Din clipa in clipa ma asteptam sa imi fuga roata pe gheata, sa se infunde bicla intr-o balta, sau sa ajung in noroi pana la glezne. Pe multe bucati ma resemnez sa merg pe langa ea.De multe ori am gresit traiectoria dar in mod neasteptat nu mi-am luat nici o tranta. Probabil datorita vitezei de melc cu care mergeam la vale…


Odata ce ne-am suit inapoi pe bicle, alte probleme…frigul musca necrutator, amandoi aveam picioarele inghetate dupa ce le udasem prin iarba, prin noroaie si prin baltile nevazute...Mi-am reamintit toata pleiada de injuraturi pe care le-am atribuit drumului.


Pe unele bucati uscate lasam bicla sa curga. Aveam fix 2 secunde sa reactionez daca se intampla ceva dar adrenalina se pompa in sange. Daca ma legam la ochi era aproape acelasi lucru…aproape. Ma bazam doar pe ceea ce simteam sub mine, si stateam ca un arc, rezonand cu bicicleta. Noaptea era neagra, toate micile cosmelii ce se iveau erau alarma falsa. Ultimile 15 minute pana la bifurcatie mi s-au parut interminabile…


La Troita am gasit de cuvinta sa multumesc Celui de Sus ca nu am ratat si plonjonul in balta de noroi si ceva julituri zdravene si vreo cazatura artistica…Luminile caselor din departare si intoarcerea la civilizatie ne bucura pe amandoi. Este aproape ora 10 si nu imi vine sa cred ca ne-a luat 3 h jumate coborarea asta. Parea lunga, dar parea lunga doar sub aspectului conditiilor meteo si de teren. Mi-a parut mai degraba 1 h jumae-2 h intense, decat 3 h si ceva…O masina incalzita e tot ce ne dorim. Conducem inapoi spre Curtea de Arges unde nu imi ramane decat sa salivez la o pizza inchipuita. Apoi Transfagarasanul pustiu, ciugulim cate ceva desi muream literalmente de foame si ne culcam direct in masina.




Duminica nu stiu cand s-a facut 9.00. Am dormit bustean caci atunci cand esti obosit si scaunul masinii devine un pat confortabil…


Eram chiar chitita sa imi continui somnul dar nevoile firesti ma scot din sac si constat ca afara e chiar cald si placut fata de noaptea anterioara asa ca imi schimb optiunea si plec la plimbare cu Radu si colegii lui de munca pe niste trasee noi.

/10_10_fagaras/dsc_5682.jpg


Sunt cam frate cu muntele deja si cu masina asta langa care mananc rosii cu ardei. Cam asa, ca homlessul, ne gaseste si Gabi Colea, dupa principiul ca se intalneste munte cu munte, d-apoi om cu om.


Plecam intr-un final,la glorioasa ora 11.00 spre Lacul Capra, pe marcaj CA care pleaca de la Punctul Salvamont. Poteca e interesanta, nu am fost niciodata pe aici. Dam si de zapada, prima mai serioasa pe anul acesta.


/10_10_fagaras/dsc_5622.jpg


Abia acum realizez ce au insemnat turele la munte, cataratul, tot ce am facut pana acum. Cata dezinvoltura in miscari am capatat si cum nu imi ramane decat sa ma bucur de vremea minunata. Este cald, poti sa mergi in tricou, simt cum soarele iradiaza in stanga si dreapta. De jur-imprejur, cu cat urcam, varfurile sunt pline de zapada.



/10_10_fagaras/dsc_5672.jpg

Abandonam Vanatoarea lui Buteanu si urcam Iezerul Caprei. Aici vant si zapada inghetata pe poteca de creasta.


Asa ca revenim la CA si coboram la Lacul Capra. Un apendice al lacului s-a transformat intr-un minunat patinoar.


/10_10_fagaras/dsc_5710.jpg

/10_10_fagaras/dsc_5740.jpg


Cum coborarea spre Balea Lac este inghetata si total nepotrivita pentru oamenii cu care suntem, ramanem pe versantii sudici si coboram inapoi la Transfagarasean pe BA.


/10_10_fagaras/dsc_5745.jpg


Am avut de-a face cu un munte frumos, cu oameni faini care au descoperit un munte frumos, care si-au depasit frici si temeri, care au ramas pe varf sa ii bata vantul admirand Moldoveanu si Negoiu si am incheiat totul cu o portie geniala de paste cu care sa astamparam foamea zilei…cea din stomac, caci pe restul le-am astamparat…pentru o saptamana sau doua, cand vom pleca din nou in cautarea aventurii, sub ce forma va fi ea.



Descriere traseu:


Varianta Radu: drum forestier-poteca-drum forestier


Varianta Mike:

/10_10_fagaras/fagaras__3_cropped.jpg

Slatina-Curmatura Malitei-Valea Rea-Valea Doamnei-SlatinaSlatina-Curmatura Malitei (aprox 1200 m diferenta de nivel), marcaj TA, drum forestier, 25 km-4 hCurmatura Malitei-Valea Rea(marcaj TR, poteca turistica, nu se poate merge pe bicicleta, 600 m diferenta de nivel)-2 hValea Rea-Valea Doamnele-Slatina (600 m diferenta de nivel) drum forestier 30 km


In total aprox 60-65 de km


Din capatul localitatatii Slatina (se pot lasa masinile la pensiunea Valea Doamnei), incepe drumul forestier pe Valea Doamnelor.


Se urmareste marcajul TA prezent sporadic, si firul raului. Se lasa in urma ultimile case si se ajunge in dreptul unui pod –confluenta intre Raul Doamnei si Cernatu.Aici este si o troita si drumurile se despart (inainte Valea Cernatului) si la dreapta mai larga si mai primitoare Valea Doamnei.


Se continua pe Valea Cernatu, pe lana firul apei, depasind toate bifurcatiile si urmand drumul principal. La aprox 900 m se ajung la ultimile baraci ale muncitorilor si drumul principal se orienteaza spre dreapta. Usor usor, panta creste si drumul devine din ce ince mai accidentat si se mai ingusteaza. Incepe sa urce constant pana la iesirea din padurea de conifere si continua in serpentine pana in Curmatura Malitei. Aici parasim marcajul TA care ne-a insotit pana aici (desi de exemplu pe harta de la BelAlpin el nu insoteste drumul forestier, ci o poteca de culme, el poate sa fie regasit si pe forestierul Vaii Cernatu) si ne orientam catre indicatorul din sa, intrand pe marcaj TR.


Poteca incepe destul de ingust, printre afine si smocuri de iarba. Marcajul este insa bun. Este o poteca turistica, greu accesibila pe bicicleta. In scurt timp poteca intra in padure unde are un traseu sinuos cu urcusuri si coborasuri. Iese pe un picior, trece pe langa o stana (marcaj pe peretii stanei) si traerseaza o serie de paraie, in care cel mai mare este paraul Furfurescu. La 10-15 minute dupa traversarea paraului, poteca ajunge intr-o poiana, de unde se orienteza spre Est si incepe sa coboare abrupt, in serpentine scurte spre drumul forestier de pe Valea Rea-Valea Doamnei.




Marți, 26 octombrie 2010 - 00:07 
Afisari: 4,940 


Postari similare:





Comentariile membrilor (21)

ioanstoenica
ioanstoenica..
Coarda
 
1
Moama ce buna e pizza aia imaginara in momentele alea... si pepene, cola, mc donalds si alte prostii care se plimba prin minte fara sa vrei Carpati.org Ah, sa nu mai spun de un duș cald!

Dar greutatile drumului, cele care te fac sa te gandesti la vrute si nevrute, te fac apoi si sa apreciezi mai mult lucrurile respective. Si atunci parca si amintirea ramane mai frumoasa, cu mai putine injuraturi la adresa traseului Carpati.org si mai multe aprecieri la iesirea in sine...


Marți, 26 octombrie 2010 - 00:25  

mike
mike
Rucsac
 
2
Clar, pot sa te asigur ca deja amintirile s-au cernut...am fost mult mai razvratita pe mine, pe noi, pe tura in sine atunci, la fata locului...dar cand m-am vazut la masina, s-au topit toate cele sub caldura Carpati.org


Marți, 26 octombrie 2010 - 00:40  

zentai
zentai
Coarda
 
3
Carpati.org...la fiecare RT editat de tine, descopar elemente noi, de parca de fiecare data ar fi vorba despre alta persoanaCarpati.org.Oricum, fain ca ai nervCarpati.org.
Ca sa nu ne certam, cand unul mai ramane in urma si ar intoarce inapoi tot grupul, daca nu ne-am inteles din start asupra traseului, postam un semn pe marginea drumului pe care e de luat.

Noi am descoperit ca noaptea, daca misti frontala in directia cainilor, acestia se opresc instant, de parca apesi pe-o telecomandaCarpati.org.Legat de asta, daca ai far si-l directionezi sa lumineze un pic in fata rotii, iar lumina de la frontala sa lumineze mai generos, in fata, creca e suficient de safe.

Nu-i nevoie sa-ti iei doua bicle (una de oras si alta de mountain treck).E suficient sa-ti mai echipezi doua roti cu jante aero cu slick-uri si cand ai chef de oras doar schimbi rotile.Numa'ca tre sa fii hotarata sa mergi numai prin oras caci slick-urile, pe macadam sau drum de munte sunt "sanatate curata", cum ar zice un prieten, numai sa ai tu o asigurare de sanatate generoasaCarpati.org

Felicitari pentru tura!


Marți, 26 octombrie 2010 - 13:00  

meetthesun
meetthesun
Busola
 
4
Pentru ca la partea de bicla nu pot zice mare lucru desi decorul a fost unul de vis, la partea de trekking va invidiez pentru ziua superba din Fagaras...

Fotografia cu Radu patinand e nepretuita - are ceva gratie de balerin, trebuie sa recunoastem Carpati.org


Marți, 26 octombrie 2010 - 13:48  

renutzu
renutzu
Busola
 
5
de cate ori am zis ca "pe-aici nu mai calc in veci", "fac in el de forestier"......
da' imediat ce urc in tren sau masina deja ma napadeste dorul si in minte am numai "uau! ce tura faina a fost! mai vreau!"
uit de tot ce-a fost naspa si ca un facut in minte si in suflet imi raman clipele faine de care ma agatz cu nesatz cand dorul de munte zbiara

frumoasa tura!


Marți, 26 octombrie 2010 - 16:14  

paul91
paul91
Busola
 
6
Toamna nu-i ca iarnaCarpati.org,foarte fain jurnalul!Felicitari pentru tura!!
Ture fain in continuare!Carpati.org


Marți, 26 octombrie 2010 - 18:38  

andrei.st
andrei.st
(admin)

 
7
Frumoase aventuri, mai ales pe asa vreme Carpati.org
Si eu m-am suparat pe Baiului sambata (am coborat de la stana de pe Cumpatu o ora mai mult in cap, la fronala prin padure deasa) dar mi-a trecut repede Carpati.org
Frumos pastel de toamna, si ce-ar fi domnul Munte fara surprize si fara cei care le povestesc?
Sa ai o iarna faina si sa ne mai povestesti Carpati.org


Marți, 26 octombrie 2010 - 21:26  

simona.p
simona.p

 
8
Te saluta Simona, autoarea mini- RT-ului pe care l-ai consultat pe velobello. Am citit pe nerasuflate jurnalul tau, mai ales partea de mountain bike si am rememorat toate partile frumoase si pe cele mai putin placute ale turei. Imi imaginez de cate ori ne-ai compatimit si pe noi (ca sa nu zic injurat Carpati.org) ) la traversarea cu bicla in brate...

Fiind presata de timp la momentul respectiv, nu am dat prea multe detalii la descriere si am prezentat, cu precadere, partea frumoasa a turei. La fel cum ziceai si tu, cand am ajuns teferi si nevatamati la masina, am utiat de tot ce a fost dezagreabil (ploaia, partea cu bicicleta - bagaj de mana - pe portini accidentate si cu noroi).
Voi ati avut "o cireasa in plus pe tort" cu cei 30 km de pe Valea Doamnei, parcursi la frontala, cu gheata, noroi si frig, si care de fapt trebuiau sa redea bucuria de a incaleca din nou pe bicicleta. Acelasi lucru neplacut l-am patit si noi, dar intr-o alta tura, de primavara, in muntii Siriu (http://velobello.wordpress.com/2010/04/03/tura-in-muntii-siriulu
i/
) , deci daca iti mai vin idei... sa stii ca nu a fost chiar totul roz, asa cum descriu turele mele de bicicleta. Eu nu divulg chiar tot, ca nu am rabdare suficienta la scris, asa ca tine ... In sinea noastra, am injurat si noi traversarea respectiva, doar in momentul acela, dar apoi ne-a trecut... E frumos sa mergi si sa descoperi, fiecare intamplare, buna sau rea contribuie la farmecul turei.

Felicitari pentru ture si pentru poveste, o sa-ti amintesti cu siguranta de intamplarea asta, si sunt sigura ca nu iti va clinti vointa de a mai face si altele!


Marți, 26 octombrie 2010 - 22:35  

mike
mike
Rucsac
 
9
@zentai -mersi de sfaturi..Legat de bicla de oras Carpati.org, am deja o preche de slickuri pentru oras pe care o si folosesc, dar visam si eu caci uneori nu ma simt deloc confortabil sa imi las bicla legata cine stie pe unde, mai ales ca sunt patita cu o merida furata. Astfel in visele mele frumoase as avea nevoie de 3 bicle:
-una de mtb, o cursiera si una de oras, faina, albastru deschis, cu cosulet in fata si portbagaj, aparatori etc
DA..si un garaj pentru ele Carpati.org

@simona-sincer, daca nu mergeam atunci cu bicla pe potea TR nu cred ca as fi ajuns prea curand. In plus am descoperit multe alte drumuri si rute interesante in zona ce sigur merita exploatate la anul. Doar ca momentan se cam apropie iarna si multe forestiere care ajuns sus, sau sunt umbrite incep sa aibe zone inghetate, noroioase, ziua e mai scurta si toate cele. Dar sincer cred ca la vointa si la putina nebunie stam cel mai bine Carpati.org. Oricum, ma bucur sa te regasesc pe carpati.org


Miercuri, 27 octombrie 2010 - 20:37  

cosminandrei
cosminandrei..
Busola
 
10
Si eu am avut impresia ca asta a cam fost ultimul week-end de toamna veritabila dar poate e doar o impresie si o mai exista si ceva generozitate din partea vremii(chiar si cu ziua mai mica si cu noaptea venita pe la ore mici -5) Carpati.org

Interesanta Malita asta, tot apare ca destinatie pe 2 roti de ceva ani incoace (poate de cand cu celebra tura a lui cata pobega sau poate mai demult) si interesant si cu eventuale alte variante de inchidere a buclei, vorba ta, mai trebuie explorat/ intrebat ce-i cu drumeagurile...

Cu frontala, am avut si eu experiente nu prea stralucite pe bicla. A mea are si leduri si bec si cu bateriile proaspete si pe bec (eventual reglat si la un unghi de cuprindere mai larg) e in regula, pe leduri insa e cam dubios, mai ales ca lumina pare cumva mult mai lipsita de volum... poate cu ceva cu niste leduri mai serioase sa fie mai bine(gen xpurile)


Miercuri, 27 octombrie 2010 - 23:02  

mike
mike
Rucsac
 
11
Idei de continuare/revenire sunt.
Tura lui Cata Pobega e o buna inspiratie, dar de ea am aflat dupa ce m-am intors.
O alta varianta ne-a fost sugerata pe Blog:
http://doru.iarbaverde.ro/2009.06.06_Bike_Fagaras/index.php?locat
ion=showpic&zepic=3

Cat despre lumina, stiu cam ce ar trebui sa imi iau, caci o parte din amicii mei au un adevarat far pe bicla dar pana acum nu l-am considerat necesar. Dar asa e, pana nu te lovesti cu capul de pragul de sus sa vezi cum e, nu te inveti minte Carpati.org


Miercuri, 27 octombrie 2010 - 23:08  

cosminandrei
cosminandrei..
Busola
 
12
mike , tot pe cap sa fie lumina ... cu mama tuturor furcilor si tot va vibra aiurea o lumina pe ghidon pe o poteca sau pe un forestier pline de pietre, radacini etc.


Miercuri, 27 octombrie 2010 - 23:47  

zentai
zentai
Coarda
 
13
Erau niste pareri, convergand inspre o opinie.Nu m-as avanta in sfaturi, mai ales catre tineCarpati.org, mai ales ca l-aveti pe Em (de la care eu insumi am descarcat vreo doua carti despre mecanismele de bicla si tot ceea ce se stie acum, pe planeta, despre biciclete, eu cu prietenii convinsi c-am dat peste biblia biciclistului.N-am reusit inca sa adunam consiliul sacerdotal, sa votam daca-i biblia sau numai o apocrifaCarpati.org ).
Stiu pe cineva care are trei bicle si, crede-ma, nu-i nici o sfaraiala. A merge pe soselele noastre pe baieuri, mi se pare un lucru extrem de curajosCarpati.org, din mai toate punctele de vedereCarpati.org

Nu vreau sa intru in polemica cu cosmin, despre care sunt sigur ca se pricepe, dar farul montat sa lumineze un pic in fata rotii, si-o frontala sa lumineze un pic mai inainte, ca sa ai "perspectiva",se completeaza ca la colectie.Dupa cum stiti, noaptea, la latratul cainilor, sau zgomote "suspecte", intorci capul in directia zgomotului, sa evaluezi situatia.Odata cu capul, se misca si lumina de pe cap.Daca n-ai far, crede-ma, reflexul e sa franezi in momentul in care noaptea misti privirea si ramai fara lumina in fata.Asta poate n-ar fi o problema grea, daca sunteti doi-trei.Intr-un grup mai mare,insa,chiar si franatul progreziv,noaptea,poate deveni extrem de enervant,mai ales ca ai "incalecat" panta, ai oaresce viteza, fiind la vale, in jurul tau e noapte si ala din fata vezi ca brusc ramane fara lumina si basca, mai si franeazaCarpati.org.Oricat de mari ar fi vibratiile la ghidon, se compenseaza cumva si lumina de la far isi face treaba.
Despre frontala nici nu mai zic ceva, ca aici fiecare isi are propriile preferinte.


Joi, 28 octombrie 2010 - 13:38  

zentai
zentai
Coarda
 
14
PS- stai sa vezi cand o sa inceapa sa-ti placa raftingul si-o sa trebuiasca sa gasesti un spatiu si pentru caiacCarpati.org.Alea trei bicle la care zici ca visezi,sigur vor deveni "insurmontabile" ca prezenta.

Cu respect,Gabi


Joi, 28 octombrie 2010 - 13:40  

cosminandrei
cosminandrei..
Busola
 
15
nicio polemica, e valabil ce zici si tu, n-am incercat inca dar cred ca ai dreptate si poate e mai comod asa Carpati.org

frontala tot indesoansabila e si daca se poate, sa fie cu un bec de halogen/xenon...

ca mic amuzament, e un anume domn din posada care avea pe bicicleta pana acum vreo 2-3 ani un ditai reflectorul si in spate, pe portbagaj, cara o baterie de masina . L-am mai intalnit acum un an - bicicleta noua si leduri dar multe leduri, aproape de pom de craciun Carpati.org


Joi, 28 octombrie 2010 - 14:32  

cosminandrei
cosminandrei..
Busola
 
16
*indispensabila...


Joi, 28 octombrie 2010 - 14:34  

mike
mike
Rucsac
 
17
Nu cred ca o sa ajungeti la polemici pe jurnalul meu, vorba asta, doar pot sa "tai si sa spanzur". Dar mie imi place cand discutati, caci orice schimb de opinie nu face decat sa dezvolte problema si sa te ajute sa descoperi cat mai multe fatete, avantaje, dezavantaje etc.

Plus ca nu sunt deloc impotriva sfaturilor. Ascult, testez si apoi aleg ce mi se potriveste mai bine.


Joi, 28 octombrie 2010 - 20:17  

zentai
zentai
Coarda
 
18
Mike,mi se pare ,cel putin de bun simt,opinia ta si sigur extrem de rezonabilaCarpati.org.Nici eu nu pornesc o discutie avand in cap ca detin adevarul absolut si ca n-as mai avea nimic de invatatCarpati.org.Apoi ca o ''dialectica'',bazata pe argumente,mereu e pe placul meu.In felul asta inteleg si eu sa ma ''folosesc''de semenCarpati.org.Oricum as lua-o,mereu cred ca aproapele are si el,in modul lui personal,o anumita bogatie sufleteasca de impartasitCarpati.org.Dar tura ta,prin Fagaras a fost faina (am oaresce ''tresariri'',la numele de Fagaras si va cam invidiez pe cei care-i sunteti prin preajmaCarpati.org.
Ture super faine iti doresc si RT-uri pe masura.
Cu respect,Gabi


Joi, 28 octombrie 2010 - 20:40  

mihaitzateo
mihaitzateo
Coarda
 
19
Foarte interesanta tura asta - mi-ar placea si mie sa iau bicicleta si sa fac macar Valea Rea pana la stana unde se termina drumul forestier.
Da ma streseaza ideea de a ma intalni cu caini pe bicicleta,de obicei sar la cine e pe bicicleta.
Nu v-a fost frica de ursi sa umblati noaptea prin padure numai doi?
Totusi sunt destule de salbatice locurile pe acolo.


Sâmbătă, 30 octombrie 2010 - 16:31  

mike
mike
Rucsac
 
20
Salut Mihai,
Sincer niciodata cand am mers pe munte in 2, 3 sau cati eram nu ne-a fost frica de ursi...Si am urcat de multe ori noaptea si in Bucegi si in Piatra Craiului...am vazut si ceva urme negre de urs prin padure si mi-am dat seama ca sunt ceva ursi pe acolo dar nu ne gandim niciodata la ursi sau la alte animale salbatice ca sa umblam cu frica in san...
Cat despre caini, sincer imi este mai frica de cainii din Bucuresti care sar la bicicleta ascunsi dupa o roata de masina decat de cei de pe munte, atunci cand sunt cu bicla. Toti se calmeaza cand te dai jos de pe bicla dar la munte macar ii vezi cum vin, la oras insa iti sar in fata uneori.


Luni, 1 noiembrie 2010 - 20:07  

leovit
leovit
Busola
 
21
Am mers de 4 ori pe Valea Rea si ma gandeam cum o fi pe Cernat caci i-mi spusese un padurar din Domnesti ca este cel mai scurt drum spre Moldoveanu...Multumiri pentru acest RT foarte frumos.


Duminică, 5 decembrie 2010 - 19:58  


 




Trebuie sa te autentifici pentru a putea adauga un comentariu

 
0,0857 secunde

GetaMap.org | Maps from all over the world | ro | fr | es | de | Calculator distante
ViewWeather.com - A new way to view the weather | nl.ViewWeather.com | sv.ViewWeather.com
Regulament carpati.org
© copyright (2004 - 2021) www.carpati.org