Basarbovo-Prima emigrare (Muntii -- Munti din afara Romaniei --)

Echipa: Muha, Andrei, Cristi, Vali*2, Em, Catalin, Mike

Traseul: Giurgiu-Ruse-Basarbovo-Krasen-Nisovo-Cerven-Kosov-Ivanovo-Giurgiu-Ruse

Cum ideile bune se nasc din timp, pentru saptamana aceasta nu am avut dileme...Am urmat propunerea lui Andrei si ne-am suit in sa. Mai greu era cu locatia caci trebuia sa alegem ceva cat mai uscat. Si cum Romania, doar in sud se incadra in aceeasi cerinta, am tot mers spre sud, pana am ajuns cu planurile la Bulgari. Cum vroiam demult sa ajung pe bicicleta in zona Basarbovo caci investigasem deja per pedes potentialul de biciclit si de trail running al zonei - destinatia era clara.

Si cum ziua era scurta, urmam proverbul cu cine se scoala de dimineata departe ajunge si la 7 suntem in Giurgiu. Orasul era inca adormit, primii oameni mergeau spre munca si noi pedalam deja spre vama, printr-o atmosfera uda si incetosata. Totusi credeam in vorba lui meteoblue si asteptam sa iasa soarele pe la miez de zi.

Drumul spre Ruse merge monoton,il stiam deja, numai pe asfalt, orasul este gri si cenusiu asa, vazut de la periferie asa ca nu imi ramane decat sa toc usor usor pedalierul.Ne animam abia dupa bifurcatia spre Basarbovo si dupa prima coborare. Si cum Bulgaria, desi va pare o mare campie pe harta, in realitate are un relief destul de valonat, aproape dupa fiecare coborare faina, vine o urcare la fel de faina as zice eu.In felul asta prindem drumul forestier spre Manastirea Rupestra “Sf Dimitrie de Basarbovo” (singura manastire rupestra din Bulgaria in care se slujeste) si ne indreptam pe celalt mal al Lomului spre faleza de catarat.

Le mai arat oamenilor locurile, caci dupa vreo 2 ture de catarat la Basarbovo am inceput sa le cunosc putin si nimerim cu brio podul care face legatura cu faleza.

Aici este liniste si pace, e prea dimineata, prea racoare si prea mare umiditate pentru inceperea activitatilor de escalada. Asta pana dam cu ochii de Catalin care tocmai vrea sa ne distruga mitul cu "prea devreme, prea umed etc".Ii lasam pe baieti cu ale lor si noi continuam in sa, deranjand doar linistea pescarilor ce stateau linistiti cu undita in mana pe malul raului. Cum toti eram echipati cu bicle de MTB era pacat sa mergem pe forestier, asa ca ii conduc pe oameni pe potecuta descoperita in primavara, foarte faina, care se strecoara printre arbori,arbusti, frunze, tepi si alte cele urmand raul. Locurile sunt salbatice, noroi nu prea este si mie imi pare chiar fain, parca ne-am juca, ca atunci cand eram copii. De-a v-ati ascunselea...doar ca acum pe 2 roti.

Mai repede decat am facut-o eu vreodata cu piciorul ajungem la un punct important de bifurcatie de unde pleaca poteci in toate directiile.In dreapta (un forestier, ce merge pri padure si iese apoi in sosea), inainte-poteca ce urmeaza raul, in stanga, o varianta de a iesi intr-un nou forestier cu alte posibilitati...si intotdeauna varianta de a face cale intoarsa.Cum a fost frumos pana acum alegem tot pe langa rau dar in curand poteca se blocheaza in tufisuri si scaieti asa ca ne intoarcem si iesim pe varianta din stanga. Trecem un nou pod de beton, urcam o panta plina de noroi lipicios si iesim intr-un nou forestier de toata frumusetea.De acum sunt pe teritoriu complet nou, dar gps-ul si mai apoi semnele care ne indica faptul ca suntem pe un traseu cicloturistic ne conduc fara gres pe firul povestii.E o minune de drum pe care pedalam pana in Cerven. Sunt de acord ca nu e nimic diferit de Romania pe aici, aceleasi locuri le gasesti si la mine la tara (poate doar putin mai aride si lipsite de vegetatie). E vorba de fapt de bucuria de a da la pedale intre prieteni, de a ne disputa cu privire la traseul de urmat etc.Din Cerven iesim din Canion si luam sub roti un lung drum asfaltat spre Nisovo. Trecem succesiv prin diverse localitati, mici si linistite, cautam un magazin unde gasim bere, ne miram cum in fiecare sat oamenii au afise pe niste panouri informative cu persoanele decedate si aceleasi foi A4 sunt si la fiecare poarta, iar pe drum au obiceiul de a planta in copaci peturi sau pachete de tigari. Ba am gasit chiar si adidasi atenti legati cu sireturile in copaci. Totusi pe langa aceste note de originalitate, nu poti sa nu remarci faptul ca drumurile lor sunt foarte bune (chiar si niste banale drumuri judetene si comunale) si in plus, toate terenurile intalnite sunt atent lucrate (ori deja semanate,ori arate si pregatite pentru semanat).

Dupa Nisovo, gasim pe GPS o scurtatura spre Cerven, care normal, presupune strabaterea canionului. Avem parte de niste urcari scurte dar faine, apoi de o poteca de tractor prin mijlocul campului in care contabilizam prima si singura pana, dar una urata la Capitanu’, ne delectam cu un fel de vechi drum pe care imaginatia noastra il catalogheaza ca si drum roman si ajunsi in sat ne facem curaj cu o bere ca sa ne apucam de drumul de intoarcere. 

Ca in Romania, unul munceste restul dau indicatii

Poteca de tractor

Imi pare rau ca toata distractia de off-road s-a terminat, as fi vrut sa am parte de mult mai multe poteci si de mai putin asfalt, dar asta este. Ramane in minte dorinta de a ma intoarce aici pentru a parcurge intregul canion, pentru a putea sa mai beau o bere in satele acestea linistite si cu bucuria de a fi pedalat cu pingunii. Asa cum ne insiram , unul dupa altul, unul in trena altuia, strapungand aerul si deranjand doar cu zgomotul pedalelor linistea locului. Cu mintea facand planuri de revenire si strategii pentru a avea in primavara toti pinguinii in forma si pentru ca toti sa se bucure de traseu fara sa il considere o povara. De multe ori este greu si lipsa de antrenament isi spune cuvantul si nu te mai lasa sa te bucuri de ceea ce vezi. Dar pentru toti am o veste buna, antrenamentul e cel mai usor de realizat. E suficient sa te trezesti din somnul de dupa iarna, sa te urci in sa, sa iti batatoresti putin fundul pe potecile de langa Bucuresti si gata, orizontul iti este deschis.In plus, pentru drumurile bune, pentru atitudinea ok a soferilor care se opreau poate si minute bune ca sa ne lase sa trecem, pentru toate obiectivele turistice pe care le-am ratat, pentru zile cu vreme buna cand la munte e inca iarna, pentru toate acestea merita sa ne intoarcem in Bulgaria.

Foto: Cristi, Em si Catalin

Si un filmulet incropi din cateva poze:

http://www.youtube.com/watch?v=dR-9GVtLAnU

Joi, 25 noiembrie 2010 - 22:35 
Afisari: 3,165 


mike