Skin Classic Skin White Skin Black & Whilte Skin Default Adauga la Favorite (In contul carpati.org)
Cautare:

Calendar

Mai 2024
LMMJVSD
12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031

Iunie 2024
LMMJVSD
12
3456789
10111213141516
17181920212223
24252627282930

Online

Vremea
Varful Mare
Muntii Gurghiu

Baiului. „Unii merge la munte” - din ciclul vorbe din popor (Muntii Baiului)


„Unii merge la munte, alții ar dormi la ora asta!”, grăia un meltean la 5.30, pe 2 mai, în stația de tramvai, către însoțitoarea sa, după ce m-a văzut cu rucsacul în spate. M-am uitat în jur și nu am mai zărit niciun alt munțoman, întrebându-mă unde făcuse cetățeanul dezacordul. Poate mă văzuse dublu din cauza mahmurelii de după 1 Mai și a rectificat din mers.

Stația era plină de oameni ai muncii, dar la RATB probabil că se dăduseră libere, tramvaiul a venit târziu și era deja „full”. Și eu muncisem la greu, inclusiv pe 1 Mai, avusesem anterior o perioadă stresantă, așa că nu puteam să ratez o tură pe munte, ca să uit de serviciu și de grija banilor. Prețul pe două pachete de țigări, pe care unii le fumează zilnic, aveam să-l dau pe un bilet dus-întors până la Azuga, mai precis 31 de lei. În plus, țineam morțiș să mai scap de acel amestec de mirosuri din Capitală: de gaze arse în aer liber, iar în mijloacele de transport în comun de usturoi, guri nespălate și măsele stricate. Ah, îi uitasem pe cei care țâțâie. Ăia care își sug dinții ca să-și scoată resturile de mâncare. Se așează lângă tine când nu te poți mișca în aglomerație și încep să-ți zgârie creierul: „Ț, ț, țțț, țțțțțțțț”#€%&!...”

Oscilasem între Piatra Mare și Baiului, aproape convinsesem doi prieteni să meargă cu mine, dar au renunțat, vremea nu se anunța prea bună. Pe site-urile meteo vedeam descărcări electrice și probabilitate de precipitații de 60%. ANM-ul nostru spunea că aceste fenomene se vor întâlni izolat, iar eu mă încurajam, spunându-mi că Valea Prahovei nu e un loc izolat, e plin de lume :D 

Am umplut rucsacul ca pentru o tură de două zile, cu pelerină, haine, chiar încălțăminte de schimb. 

În R3001 era amestecătură: turiști și navetiști. În weekend i se spune „trenul munțomanilor”, iar în timpul săptămânii aparține clar navetiștilor. M-am așezat pe bancheta chitariștilor și, rupt de oboseală, am încercat să ațipesc, pentru că în ultimele trei nopți nu dormisem mai mult de patru ore. Nu am reușit, mă aflam ca într-o stare de veghe. Au început să se perinde navetiștii, iar de undeva venea un iz de parizer :D .

Nu știu la ce stație, cred că la Ploiești, s-au așezat lângă mine patru tineri, probabil liceeni. Trei aveau rucsacuri mici, iar unul o pungă de-un leu și o geantă de laptop. Mergeau la munte și erau echipați ca pentru mare, doar că în picioare aveau adidași de oraș. I-am auzit vorbind de Urlătoare. Cel cu laptopul a început să deschidă geanta și mă gândeam că o să mă terorizeze cu cine știe ce muzică, speram să nu fie manele. Nu aveau față de așa ceva, dar nu se știe niciodată... Din geantă cade cu zgomot ceva pe podea. Speram să fie laptopul, dar era doar un cooler. „Ce ticălos sunt!”, mi-am spus în gând. Probabil eram influențat de faptul că unul dintre ei purta un tricou pe care scria „All cops are bastards” și, în plus, încercam să ațipesc. Mai e și diferența de mentalitate dintre generații. Cei patru chiar au fost liniștiți. E de admirat că mergeau la munte, nu rămâneau în fața blocului scuipând semințe sau mai rău... Iar treaba cu echipamentul e relativă. Într-o vreme, ca să nu fac bătături, puneam bocancii în rucsac și purtam teniși. Îmi plăcea să simt terenul în tălpi, era ca un masaj. Doar că, după tură, duceam tenișii direct la gunoi. Cam costisitor... Să nu mai vorbim de vremurile când nu se găseau bocanci... Țineam mult la o pereche de adidași made in RSR, care a făcut față cu brio pe zeci de cărări de munte. Plus restul de "echipament": trening (era un lucru obișnuit să vezi mulți oameni pe munte cu trening de același tip, parca era un fel de uniformă, îi deosebeau doar jambierele cu culorile diferitelor echipe de fotbal - pe post de parazăpezi) și ranița de care legam cu sfoară o pătură sau plapumă, în funcție de anotimp. Ce fericit am fost când părinții mi-au făcut cadou un sac de dormit, în `88... nu mai zic de rucsacul cu cadru... Acum, dacă nu scrie Vibram pe talpă, sigur se găsește cineva care să facă pe deșteptu` și să te întrebe cum de ai curaj să urci pe munte? Că deh... mulți se cred specialiști și cătăbotezați în moda munțomană...

Să revenim la călătoria cu trenul. Pe rând, băieții au luat laptopul și au început să joace FIFA și... șah. Ce joc șahul ăsta... eram pasionat în copilărie, citeam cărți scrise de mari șahiști și învățam mutări. Acum nu aș putea să mai joc, nu mai am nici răbdare și nici timp în care să mă plictisesc și să-mi vină să joc șah, mai ales că viața mea a trecut de vârf, acum cobor (pe un traseu nemarcat :) )

Gândurile zboară total aiurea când mergi cu trenul. Când conduci, te concentrezi la trafic, iar timpul trece mai repede, doar că te simți mult mai obosit. Gândurile aiurea o să mă însoțească și pe parcursul turei, doar că atunci le voi alunga mai ușor, concentrându-mă la peisaje. Nu-mi place să merg singur pe munte, dar recunosc că într-o tură solitară parcă observ mult mai bine totul în jur. Sunt o fire vorbăreață și mă străduiesc să mă temperez, pentru că discuțiile pe care le port cu partenerii de tură fac timpul să treacă prea repede și scapă din vedere locurile mai puțin spectaculoase.

La Azuga, din R3001 a coborât puțină lume. Nu am mai văzut pe nimeni cu rucsac în spate.

De la gară se face dreapta, pe firul DN1/Baiului/p1130481_01.jpg

Intrarea în traseu pe Culmea Sorica, la borna 135. Marcaj TA , fără indicator. Imediat ce am ajuns lângă pădure, m-a binedispus mirosul meu preferat: cel de brad (ora 9:40)/Baiului/p1130482_01.jpg

Prima vedere a Bucegilor de pe traseu/Baiului/p1130487_01.jpg

Acest tip de peisaj mi-a dat mereu fiori. Brazi care se usucă din cauza densității/Baiului/p1130494_01_01.jpg

Culmea Sorica/Baiului/p1130497_01_01.jpg

O alee prin pădure/Baiului/p1130499_01_01.jpg

În acest punct pădurea se termină și se intră pe pajiștea alpină. Până aici am făcut 1h 40 min (ora 11:20)

De aici continuă Culmea Urechea, pe care o urmăm. Spre dreapta drumul coboară către o stână, spre Piciorul Văii Seci/Baiului/p1130504_01.jpg

O privire în urmă. Poteca nu este bine conturată. Trebuie doar să urc până voi vedea stația de telegondolă/Baiului/p1130512_01.jpg

După cum se vede, se merge pe culme/Baiului/p1130514_01.jpg

În mijloc - Clăbucetul Taurului (1520m), iar în plan secund Postăvaru și Piatra Mare/Baiului/p1130517_01.jpg

În captura de imagine de pe webcam mă văd eu mergând pe drumul spre creastă (LIVE) :D/Baiului/941936_406777712753074_1286652197_n.jpg

Un mic lac format prin topirea zăpezii. Până la stația de telegondolă nu am întâlnit pe nimeni pe traseu. Câțiva oameni mișunau pe lângă stație, fără să se îndepărteze prea mult./Baiului/p1130518_01.jpg

Nu am văzut marcaje, dar drumul nu are cum să fie pierdut. Din păcate, pe aici cam mișună ATV-uri (eu am întâlnit doar unul, când coboram). De aceea, de preferat este să se urmeze traseul de creastă (se vede în stânga), chiar dacă este mai greu pentru că urci și cobori încontinuu/Baiului/p1130520_01.jpg

Singuratic.../Baiului/p1130521_01.jpg

Drumul se vede în stânga, dar traseul de creastă este mult mai frumos. Mai ales că ai priveliște nu numai asupra Bucegilor, ci și către munții Neamțului și Grohotiș/Baiului/p1130522_01.jpg

Vf. Urechea (1715m), pe care am ajuns la ora 12.30 (până acum 3 ore de mers, cu pauze)/Baiului/p1130526_01.jpg

Bucegii văzuți de pe Vf. Urechea (1715m)/Baiului/p1130527_01.jpg

Spre Baiul Mare/Baiului/p1130531_01.jpg

Coborând de pe Urechea, văd primii drumeți mergând spre Vf. Cazacu. Nu bănuiam că aproape de Vf. Cazacu voi realiza că telefonul îmi căzuse din buzunarul rucsacului. L-am găsit exact în acest loc. Timpul pierdut întorcându-mă aici și înapoi la Cazacu a fost de trei sferuri de oră/Baiului/p1130534_01.jpg

Valea Fetei. În depărtate se vede Culmea Zamora, pe care voi coborî/Baiului/p1130537_01.jpg

Întâlnire neașteptată. De pe cărare, văd că se îndepărtează un șarpe/Baiului/p1130540_01_01.jpg

Nu este foarte mare și de aceea nu am realizat din prima că este o viperă. Mai ales că nu mă așteptam să întâlnesc vipere în Baiului/Baiului/p1130541_01_01.jpg

Mi-aș fi dorit un aparat cu zoom mai mare, ca s-o fotografiez fără s-o sperii. A început să scoată un sâsâit ciudat/Baiului/p1130542_01_01.jpgSâsâie amenințător. Avertismentul îi seamănă mai degrabă cu cel al unui șarpe cu clopoței. Cum încerc să apropii aparatul, cum se face că se repede. De aici nu poate sări, e prinsă în iarbă. Prudent, întind bățul de trekking, pe care îl mușcă de cîteva ori. Gata... e timpul s-o las în pace, am necăjit-o destul. Ea încerca doar să fugă și să se apere. Între timp, grupul de turiști cu care mă întâlnisem se apropia. Îi avertizez ca nu cumva să calce pe șarpe./Baiului/p1130545_01_01.jpg

Ajung și pe Vf. Cazacu (1753m)/Baiului/p1130548_01.jpg

Joncțiunea cu traseul către Culmea Petru-Orjogoaia, de pe care se poate ajunge în munții Neamțului sau Grohotiș/Baiului/p1130554_01.jpg

Culmea Zamora. Încep coborârea la 14.15/Baiului/p1130557_01.jpg

Culmea Zamora, pe care am început coborârea către Bușteni. Sus se vede Vf. Băiuțul (1826m), pe care nu am ajuns. Eram în ușoară întârziere iar pe cer se strânseseră nori amenințători și se auzeau tunete în depărtare. Aici m-am întâlnit cu o familie cu un copil. Urcau, iar eu mă gândeam ce vor face dacă începe ploaia, dar mai ales fulgerele. Au avut noroc, norii negri s-au risipit în cele din urmă/Baiului/p1130558_01.jpg

Spre Vf. Zamora (1620m)/Baiului/p1130569_01.jpg

O căruță cu un cal. Căruțașul mi-a spus că mai am cam două ore de coborât./Baiului/p1130570_01.jpg

De pe Vf. Zamora se coboară spre fostul canton silvic/Baiului/p1130577_01.jpg

Aici văd marcajul CR spre Bușteni. Intrare pe forestier la 15:15/Baiului/p1130579_01_01.jpg

Primul pârâiaș pe care îl întâlnesc pe traseu. Lângă el era un izvor/Baiului/p1130581_01_01.jpg

Drumul forestier e lung. Am ajuns într-o zonă de exploatare forestieră./Baiului/p1130583_01_01.jpg

Exploatarea se face cu cap, prin rărire, nu se rad versanți întregi. Buștenii sunt aranjați pe marginea drumului, fără a deranja pe nimeni. Nu o să uit traseul de pe Valea Glăjeriei din Bucegi, de anul trecut, unde copacii fuseseră tăiați haotic, iar materialul lemnos de calitate slabă fusese împrăștiat pe drum/Baiului/p1130584_01_01.jpg

Lungul și șerpuitorul drum forestier al Zamorei/Baiului/p1130585_01_01.jpg

Ajung la "Bomba uriașă". Am mai vazut-o într-o descriere de traseu. Nu știu ce este, probabil un rezervor de apă/Baiului/p1130586_01.jpg

Ewoks: The Battle for Endor :)) Se trece pe lângă un parc de aventură/Baiului/p1130589_01_01.jpg

Intrarea (pentru mine ieșirea) în traseul Zamora, din Bușteni (în zona fostei rampe de gunoi). Am ajuns în acest punct la 16.45/Baiului/p1130590_01_01.jpg

Pentru intrarea pe traseul Zamora (în sens invers) se merge pe urmele de roți, de la poarta Palatului Cantacuzino/Baiului/p1130594_01.jpg

Palatul Cantacuzino - Busteni/Baiului/p1130595_01.jpg

Am prins trenul de întoarcere al munțomanilor (R3008). La ora 17.00 eram în gara, la Bușteni. Trenul a plecat la 17.38/Baiului/p1130605_01.jpg

Durata: 7h 20min, mers lejer, cu tot cu cele trei sferturi de oră pe care le-am pierdut pentru recuperarea telefonului căzut din buzunarul rucsacului/Baiului/375106_406906489406863_2142137698_n.jpg

P.S. În trenul de întoarcere, în fața mea s-a așezat un nene de la țară. A început să-mi vină un miros de usturoi și ceapă, dar un miros plăcut, de proaspăt. Din sacoșa omului se vedeau frunze verzi de ceapă și usturoi. Asta ca să nu zică cineva că am ceva cu legumele :))



Marți, 14 mai 2013 - 19:59 
Afisari: 3,267 


Postari similare:





Comentariile membrilor (10)

miparv
miparv
Rucsac
 
1
Un zoom mai mare ar fi mers si la peisajele cu Bucegii, nu numai la sarpe Carpati.org


Marți, 14 mai 2013 - 20:54  

paulu
paulu

 
2
Aștept să mai scadă prețurile și să-mi cumpăr un aparat cât mai mic cu zoom cât mai mare. Nu-mi place să atârn după gât ceva voluminos, care să mă bată pe piept când merg. În trecut, târam după mine un Zenit căruia, la nevoie, îi puneam un teleobiectiv. Stătea mai mult în rucsac, pentru că orice poză trebuia gândită, în caz contrar terminam rapid filmul.
Aparatele digitale au marele avantaj că îți poți alege ulterior ce păstrezi. Pe cele mici, compacte, le scoți rapid din buzunarul rucsacului și fotografiezi, fără să pierzi timp. În plus, nu atârnă greu. Preferatul meu este un Canon PowerShot A520, care are vizor (un mare avantaj când lumina este puternică) și focus manual. Din păcate, e cam bătrân. Protecția obiectivului rămâne blocată și trebuie s-o deschid cu unghia. În tura aceasta am luat un Panasonic Lumix DMC-FX01, care pornește mai rapid și e mai mic. În schimb, nu am putut fotografia flori așa cum am vrut, iar zoom-ul lasă de dorit, parcă ar fi digital. Până și culorile ies mai bine la Canon.


Marți, 14 mai 2013 - 21:52  

scufitul_rosu
scufitul_ros..
Caraba
 
3
Stiu ca e cam offtopic, insa patania mea in materie de zoom mare s-ar putea sa va fie de folos. Anul trecut mi-am schimbat camera foto compacta (vechiul Canon, zoom 4x) - de care am fost extrem de multumit - cu un sony hx20v (tot compact, zoom 20x) care ar fi trebuit sa se "invarta dupa soare". Din anumite puncte de vedere o face, insa m-a frapat de la bun inceput calitatea proasta a pozelor. Ca sa o scurtez, m-am documentat si am aflat ca la combinatia senzor mic+zoom mare rezulta un zgomot semnificativ, pe care ei il tin sub control procesand digital imaginea dupa efectuarea pozei. Efectul este o degradare oribila a detaliilor - practic vizualizata la 100% poza este mult mai putin inteligibila decat cu aparatul vechi...In plus, si culorile ies foarte ciudate, nefiresti, moarte (chiar si umbland la setari!). Concluzie: aveti grija ce va doriti - sau mai bine zis ce sacrificati obtinand acel lucru! Daca doriti alte lamuriri sau chiar exemple de imagini ma puteti contacta pe privat.


Miercuri, 15 mai 2013 - 13:19  

paulu
paulu

 
4
scufitul_r.. , multumesc pentru sfat. Un zoom de 20x pentru mine e suficient, chiar si cu 10x m-as multumi, pentru ca nu am ocazia sa fotografiez mereu animale, au cam disparut saracele... Fotografiez pentru mine, ma uit pe poze doar pe calculator, nu le printez, nu scot afise, iar pe acest site, unde am ocazia sa le arat si altora, trebuie comprimate si micsorate. Mai in gluma, mai in serios, mi-a dori un compact hibrid, ieftin, care sa ia ce este mai bun de la fiecare marca (un Canon minuscul, cu obiectiv Carl Zeiss etc). Nu m-ar deranja sa fie asamblat in China Carpati.org


Miercuri, 15 mai 2013 - 22:27  

ioanstoenica
ioanstoenica..
Coarda
 
5
Dragut jurnalul Carpati.org

De curand am parcurs si eu acelasi traseu, pana la varful Urechea. Il mai facusem de vreo 2 ori, mi se pare un traseu usor si frumos - atat in padure, cat si sus pe creasta. Facand abstractie de prezenta telegondolei si a tot ce inseamna asta. Felul in care se vad Bucegii de-acolo e super, cand e senin.

Super vipera aceea, chiar si fara zoom pozele sunt interesante - la prima am avut o reactie de genul "ce?? o vipera? ce tare!" Carpati.org

Mie mi se par practice aparatele de genul Bridge (zoom mare, macro super etc), am avut si eu unul si am fost multumit de el. Nu toate scot poze super, de aceea ar trebui cautate review-uri si imagini facute cu ele inainte de a cumpara, dar printre ele sunt si aparate super bune - mai ales pentru ce spui ca ai nevoie tu. Plus ca astea Bridge permit si setari manuale mai multe decat compactele - un mare avantaj.


Marți, 10 septembrie 2013 - 19:07  

paulu
paulu

 
6
Multumesc de apreciere, Ioan. Intre timp, mi-am luat un aparat exact cum imi doream: un Canon PowerShot SX150 IS, cu zoom optic de 12x. Am vazut ca si zoomul digital merge destul de bine. L-am gasit intamplator, intr-un magazin Orange, la pretul de 230 de lei, cu tot cu card, husa si incarcator cu acumulatori. Sunt foarte multumit ca are focus manual. Din pacate, nu are vizor. Un alt dezavantaj ar fi ca nu te poti juca prea mult cu profunzimea de camp, avand diafragma 3,4-5.6, dar asta nu ma incurca. Exact cum spuneam: la ce imi trebuie mie... e mai mult decat bun Carpati.org


Miercuri, 11 septembrie 2013 - 00:06  

raluca_cladoveanu
raluca_clado..
Coarda
 
7
Un jurnal foarte frumos, haios si cu informatii binevenite. M-a cam speriat realitatea viperelor in Baiului, nu ma asteptam. Acum cateva saptamani am mers fara nicio grija pe aceeasi creasta, dar nu cred ca voi mai merge linistita de acum incolo...


Miercuri, 17 august 2016 - 21:28  

paulu
paulu

 
8
Mulțumesc pentru apreciere!
De atunci nu am mai auzit pe nimeni să întâlnească vipere în Baiului. Nefiind stâncă, nu cred că există risc să calci pe o viperă, dacă mergi pe potecă. Poate doar în iarba mai mare.


Sâmbătă, 20 august 2016 - 10:48  

raluca_cladoveanu
raluca_clado..
Coarda
 
9
Salutare din nou! Astazi ti-am mers pe urme. Am facut 7 ore 20 pana in gara, mers lejer si cu pauze de poze, mandra tare ca m-am incadrat in timpii tai. Nu am pierdut telefonul pe Urechea, dar am impartit masa cu un olandez chiar la stalpul indicator de coborare spre Zamora. Omul venea de jos, pe traseul pe care urma sa cobor eu si venea in alergare. Mi-a zis ca e cazat in Azuga si a iesit sa-si faca alergarea zilnica si a fost curios unde ajunge drumul. Din categoria "unii nu are ficati" Carpati.org

Am coborat pe piciorul Zamora pe directia indicatorului, dupa cum duceau urmele de caruta / ATV si am ajuns intr-un luminis de unde nu vedeam niciun marcaj. Am mai facut cativa pasi, dar cum am o indelungata experienta in rataciri, mai lungi sau mai scurte, am ales sa ma intorc si sa cobor pieptis spre drumul forestier care vine serpuind tot de pe creasta, paralel cu drumul pe piciorul Zamora. Am dat imediat apoi de marcajul CR. Si am coborat lejer pe drumul forestier pana in Busteni, desi era foaaarte mult noroi, dar panta e prietenoasa, pana acum e preferata mea din Baiului, ca si-a facut pomana cu genunchii mei. Desi le asteptam si le-am cautat cu privirea, nu am vazut cantonul silvic si nici bomba aia uriasa. Ori am probleme de vedere, dar chiar nu inteleg unde am ratacit drumul de data asta... tocmai in tura in care eram sigura ca nu am cum sa ma ratacesc...

Inca o data, multumesc pentru informatii si pentru idee, a fost tare frumos! Iti doresc poteci insorite si trenuri fara miros de usturoi, ceapa sau parizer!

P.S. N-am vazut nicio vipera, desi si p-asta am cautat-o cu privirea. Slava Domnului, p-asta nu m-am intristat ca n-am vazut-o.


Comentariu modificat de autor!

Sâmbătă, 20 august 2016 - 20:47  

paulu
paulu

 
10
Carpati.org
Ma incurajezi sa scriu jurnale in continuare, mai ales daca sunt de folos. Am renuntat din lipsa de timp si de rabdare, dar si dupa ce m-a mustrat un administrator, . Mi-a zis ca un jurnal nu trebuie sa fie unul fotografic, ci trebuie sa cuprinda cat mai multe cuvinte.


Luni, 22 august 2016 - 14:56  


 




Trebuie sa te autentifici pentru a putea adauga un comentariu

 
0,0738 secunde

Deblocari usi Bucuresti | GetaMap.org | Maps from all over the world | ro | fr | es | de | Calculator distante
ViewWeather.com - A new way to view the weather | nl.ViewWeather.com | sv.ViewWeather.com
Regulament carpati.org
© copyright (2004 - 2024) www.carpati.org