Anatomia unei rataciri (Muntii Bucegi)

Da - mi s-a intamplat din nou - m-am ratacit.

Joi seara Cristi - cu care trebuia sa merg in cheile Nerei cu kayak-ul - ma anunta ca nu mai poate sa vina. Il inteleg - are 3 copii si multe griji pe cap.

Dar ce sa fac? Duminica era Prima Evadare. Intreb in stanga si in dreapta ce face lumea in w-end si ma hotarasc: e important pentru mine sa ma antrenez pentru marathon 7500 (de cum m-am inscris la el mi s-a facut un pic de teama - trebuie ca sa ma antrenez ca sa fiu ok cel putin din punct de vedere psihic). Fizic mi se pare imposibil de terminat - dar cred ca se poate termina daca nu cedezi psihic. Asta sambata. Si duminica - La prima evadare - cel putin ca sa-mi vad prietenii la linia de start.

Sambata dimineata plec de acasa. Plan - sa fac o parte a traseului de la 7500 pe care nu o cunosc. Gura Diham - Poiana Izvoarelor - Bucsoiu - Omu - Ciubotea - Bran - Valea Gaura - Omu - Valea Cerbului - Gura Diham.

Ziua nu incepe prea bine - pierd Inter Regio de 6:15 asa ca iau trenul oamenilor de munte - Regio de 6:27. In loc de 1:48 fac 2:59 ore. Da nu-i nimic - recuperez. Ajung la 9:26 in Busteni. De acolo o iau spre Gura Diham. Vremea e numai buna de alergat - nici prea cald - nici prea frig. Aleg - ma simt bine. Un grup de copii ma saluta. Ii salut si eu. Pana la Gura Diham ne tot intersectam - ei intr-un vagon remorcat de un tractor - eu taind curbele in fuga. Din timp in timp ne facem cu mana.

Ajung la Gura Diham. Incep urcusul catre Poiana Izvoarelor. Incerc sa depasesc pe toata lumea. Dupa o ora si un sfert trec prin fara cabanei Poiana Izvoarelor. Salut un grup care sta la soare in fata cabanei.

Mai alerg - ma mai odihnesc - merg inainte. Imi dau seama ca am uitat sa urc catre Bucsoiu cand vad cabana Malaiesti. Nu-i nimic - am mai fost pe Bucsoiu. Pot sa urc pe acolo la urmatorul antrenament. Cobor la Malaiesti - nu ma opresc - imi continui drumu. Mai salut un grup de oameni. si continui sa urc prin Hornurile Malaiesti. Dupa 4 ore jumate sunt la aproape 2500 m de unde incep coborarea spre Bran peste Ciubotea.Vad un baiat si o fata care urca dinspre valea Gaura. Ii salut si imi continui drumul. Mai merg putin pe triunghi galben si vad un om in vale. Alerg dupa el si reusesc sa-l prind la intrarea in padure. Ne salutam si el ma intreaba daca nu m-am scufundat pe vai in zapada. Ii spun ca da si pana la glezne, si pana la genunchi, si pana la brau - dar sunt ok. Plecasem de acasa soft: adidasi, pantaloni scurti, tricou si in rucsacel aveam o geaca de ploaie. Ma mai ajutam de niste bete de trecking. De mancare aveam o punguta cu covrigei de buzau si 3 ciocolatele. Apa nu caram prea multa.Am baut din timp in timp din baltile intalnite.

Alerg prin padure. Trec pe langa Salvamont Bran si ma opresc la rau sa ma spal si sa-mi bag picioarele in apa rece. Imi pun apa in sticla la un izvor intalnit in cale si imi continui drumul. Dupa 6:36 ore ajung la intersectia cu cruce rosie.

Traseu prima zi

Dupa coborare urmeaza urcusul. Ajung intr-o poiana dupa care pierd crucea rosie. Merg pe un marcaj neoficial punct galben.Trebuie sa duca undeva. Scot gps-ul si vad ca merg paralel cu poteca dar pe o alta curba de nivel - ceva mai sus. Dupa un timp ajung intr-un punct de belvedere. Poteca e in vale. Ne desparte un perete vertical de stanca. Intru printr-un desis. Crengile ma zgarie. Merg pana ajung la o vale. Poate pot sa cobor pe aici ... ma uit spre vale si mi se pare ca e o saritoare mare. Ma horarasc sa urc. Urc o vreme dar parca ar fi mai bine sa cobor la poteca. Harta nu-mi indica nimic bun daca urcam. Cobor o saritoare mica si dau de saritoarea de care imi era frica. Verticala si mare. In vale se vede stana gaura. Ma gandesc ca e bine sa ajung in poteca - daca incepe sa ploua pot sa ma adapostesc in stana. Incerc sa ocolesc saritoarea prin stanga pe un mal inierbat. Inima imi bate puternic. Nu reusesc. E imposibil. Singura solutie - tot mai sus. Urc pe vale si merg si tot merg. Vad o stanca sub forma de cap de om. Foarte frumoasa. Imi marchez punctul in gps.

Gasesc o alta vale cu zapada care pare sa ajunga in poteca. S-a intunecat. Aprind lanterna. In 3 minute ajung la poteca marcata.       Ce fac? Hai spre Omu. Dau sa urc cand incepe ploaia. Descarcari elecrice. Imi pun geaca si ma hotarasc sa cobor si sa ma adapostesc la stana. Ploua - noaptea e ca zmoala. Poteca traverseaza raul. Revine pe maulul drept. Pierd poteca. Scot gps-ul si revin in traseu.

Ratacirea si ajungerea la stana gaura

Ma uit pe harta unde e stana. Pe gps nu apare. Caut. Nu vad nimic. Pun lanterna in toate directiile. Oare stana nu mai exista. Sigur exista - am vazut-o de sus. Dupa aproximativ o ora de cautat si vo 14 ore de cand am plecat din Busteni gasesc stana.E in paragina. Dar gasesc adapostul baciului - facut din scanduri - ca o cutie de chibrituri in care incape doar un om. Imi schimb tricoul si sosetele si ma intind pe scanduri.Vantul bate din toate partile printre scanduri.

Cautand stana in noapte

Ma gandesc ca rucsacelul are o husa de ploaie. O scot si incerc sa-mi acopar genunchii goi. Ma intorc de pe o parte pe alta. Mi-e frig. Mai atipesc si iar ma trezesc. Mi-e frig. De trei ori tresar - mi se pare ca ursul da tarcoale. Dar e numai vantul care misca foliile rupte de pe adapost creeand un joc de lumini si umbre si sunete de pasi. Trebuie sa dorm. Mai mananc 2 covrigi si adorm linistit. Ma trezesc - nu mai pot de frig. Tremur. trebuie sa ma misc. Ma ridic in fund si dau din brate. Ma uit la ceas. E ora 4 dimineata. Adorm. ma trezesc. Ma intorc pe spate. Adorm.ma trezesc. ma intorc pe o parte. atipesc.Deschid ochii - incepe sa se lumineze. Mi-e frig. Astept sa apara soarele. S-a luminat de-a binelea. Ies afara si ca o reptila stau in soare pana ma incalzesc.

E aproape 8 cand o iau la picior. Incep sa urc pe Valea Gaura. Ma intalnesc cu un baiat care ma intreaba daca nu cumva ieri coboram pe Ciubotea. Da - eu eram - si cred ca inconfundabil - in pantaloni scurti si in tricou. Stam de vorba. Ii spun ca am coborat la stana datorita ploii si descarcarilor electrice. Imi spune ca si azi o sa se strice vremea. Ne despartim. Eu sunt ud la picioare. Cred ca numai primele 2 ore din aventura mea am fost uscat. Incepe sa picure. Ma ia cu frig. Imi pun geaca de ploaie. Picaturile devin de gheata. Urc pe valea inzapezita. Mainile, picioarele si fata imi sunt ciuruite de gloantele de gheata. Vantul sufla tare - accelerand proiectilele. Imi trag mainile in geaca si e mai bine.Sunt aproape de Cabana Omu. Incerc sa maresc pasu. Ajung la cabana si cer un ceai. Mai bine 2. Cabanieru vopseste. Imi scot geaca uda si raman in tricou. Beau cele 2 ceaiuri fierbinti - dar ma ia cu frig. Trebuie sa ma misc. Plec. Alerg pe valea inzapezita - Valea Cerbului.Vad o capra neagra pe un petec de zapada. Eu ma uit la ea - ea se uita la mine. Imi place contrastul pe care capra il face cu petecul alb. Pe iarba nu se vad asa bine caprele. Ajung la Gura Diham. Mi-e cald si bine. Merg spre Busteni - ma opresc sa ma spal in rau. Imi schimb tricoul si sosetele. E mult mai bine.Dau un telefon la cfr sa intreb cand e urmatorul tren. Primul peste 9 minute - al doilea peste 27. Alerg. Ajung in gara. Vad accelasi grup de tineri simpatici care era si in trenul cu care am venit. Am pierdut Inter Regio - sunt in trenul Regio. Aceleasi 3 ore pana la Bucuresti. Dar sunt placute. atmosfera e faina.

cu drag,

dani

Vineri, 18 mai 2012 - 00:52 
Afisari: 3,247 


baubau13