Skin Classic Skin White Skin Black & Whilte Skin Default Adauga la Favorite (In contul carpati.org)
Cautare:

Calendar

Februarie 2024
LMMJVSD
1234
567891011
12131415161718
19202122232425
26272829

Martie 2024
LMMJVSD
123
45678910
11121314151617
18192021222324
25262728293031

Online

Vremea
Varful Piatra Mica
Muntii Piatra Craiului

Amintire trophy challenge MDM 2006

Trophy MDM Challenge Romania


13-20 august 2006


Izvorul Muntelui-Ciocanesti





A saptea editie o challengiului Mont Delt Mar Bucuresti, o noua provocare a sportului extrem din Romania. Provocarea era din ce in ce mai mare...mai ales ca in ultimii ani nu reusisera sa incheie cursa decat 2-3 echipe, pentru majoritatea dovedindu-se a fi peste puteri.


Avea sa fie al patrulea challenge la care am participat. Din cauza duritatii ultimelor curse, am reusit sa-mi fac destul de greu o echipa...astfel ca ne-am prezentat la start la Izvorul Muntelui intr-o formula inedita...o alianta intre doua cluburi brasovene. Coechipierii mei au fost de fapt...coechipiere: Carmen de la Amicii Salvamont Brasov si Ioana Bejan de la CPNT Brasov + subsemnatul ( Cornel, pe atunci la
Amicii Salvamont Brasov).


Prezenta echipelor, destul de saraca...asa ca la start ne-am intrunit vreo 7 echipe...din care la prima vedere...vreo 5 competitive.


Asa cum ne-am asteptat la sedinta tehnica de la ora 17.30, Cornel Habara ne-a avertizat ca traseele sunt slab marcate si ca principala problema va fi orientarea in teren...lucru care la prima vedere nu ne-a speriat pentru ca in toate echipele se afla cate un navigator experimentat ( atat noi cat si Truly Bucuresti , Floare de Colt Brasov, Vanturarita Rm.Valcea aveam navigator in primii 7-8 din FRTS ).


Ne-am aranjat bagajele, care erau destul de grele fata de cum stabilisem...pe la 7-8 kg...insa strategia noastra era sa mergem cat mai mult intr-un ritm sustinut si sa dormim cat mai putin. Cu Carmen mai facusem echipa si anul trecut cand am terminat pe 2 la vreo 5 ore de Truly...iar pe Bejanca o stiam ca o "luptatoare" cu toate ca varsta nu i-ar fi dat credit...era doar in clasa a 12-a.


Ora 18.00 start...am plecat sustinut impreuna cu Truly si Floare de Colt, mai in spate ramanad EST Bucuresti si Vanturarita Rm.Valcea. Primu post...cabana Dochia...asa ca ne astepta un urcus greu pe Lutu Rosu si Piatra cu Apa. Ne grabeam sa ajungem sus pe lumina sa ne putem orienta pentru continuarea traseului...insa din cauza forcingului din prima jumatate de ora...Carmen a inceput sa aibe probleme, probabil si din cauza drumului lung de la Brasov pana la baza Ceahlaului. Asa ca la Dochia am ajuns la vreo 20 de minute dupa Floare de Colt...dupa un urcus de 2 ore. Era ora 20.00 si vremea era buna...Foarte aproape de noi erau si cei de la Vanturarita insa si ei aveau probleme cu un om. A urmat coborarea pe cruce rosie catre Durau...prin Duruitoarea.


Coborarea destul de lunga...mai ales ca auzeam cascada de sus si totusi nu ajungeam la ea...Am alergat o bucata destul de mare mai ales ca marcajul nocturn era foarte bun (tablite reflectorizante). Pe traseu i-am ajuns pe cei de la Floare de Colt...care ne faceau pe urcare...insa recuperam pe coborari si drum drept. La pensiunea Radu din Durau care era postul 2 am ajuns la 25 de minute de Truly pe la 23.00, insa inaintea celor de la Floare de Colt cu vreo 5 minute. De aici aveam sa fim 4 membrii, deoarece Vanturarita a abandonat la Dochia, insa Stefan a vrut neaparat sa termine asa ca l-am adoptat.


Din cauza ca postul 3 era prea aproape de 2 s-a renuntat la el...astfel ca aveam sa atacam postul 4 care se afla in sat in Grintiesu Mare.


De aici a trebuit sa ne schimbam strategia...Carmen inca nu isi revenise...am incercat sa evitam urcusul peste Obcina Boistea...si am ocolit pe drum prin sate (Ceahlau si Bistricioara). Cei 15 km ne-au cam demoralizat si ne-au rupt picioarele asa ca am ajuns in postul 4 aproape de ora 2 noaptea (14 august).


Stupoare...arbitrii nu erau in post...din cauza unor probleme am ajuns inaintea lor si cum cei de la Floare de Colt ne prinsesera din urma...am plecat spre postul 5 stana Grintiesu Mare.


Harta era mai mult o schita...ne arata vreo 15 km si o culme de urcat pana in stana...


Am mers impreuna cu cei de la FDC cativa km dupa care am marit ritmul si ne-am indepartat usor de ei. Pe la ora 4.00 am fost cu totii de acord ca ne-ar prinde bine un somn de vreo 2 ore... si ne-am culcat intr-o casuta in constructie mai ales ca drumul se dovedise a fi interminabil ( nu luasem cort cu noi sa fim mai usori).


Ne-am trezit inaintea celor de la FDC si am plecat la drum catre stana...vremea bunicica si moralul ridicat...insa eram in Bistritei...pe care aveam sa-i blestemam mai tarziu. La indicatiile unor lucratori forestieri...am balaurit prin padure ajungand pe la 10.00 in stana. FDC erau deja acolo iar Truly plecasera de vreo 4 ore. Parea o cursa in trei, mai ales ca nu stiam mai nimic de cei din urma (mai tarziu aveam sa aflam ca numai ESTU mai era in cursa).


Dupa o supa calda si binevenita...si dupa ce ne-am mai incalzit picioarele ude de la ploaia ce se abatuse peste noi ( scurta) am plecat la vreo 15 minute dupa FDC.


Am urmat un marcaj de creasta foarte slab vreo 20 minute dupa care ...normal...a disparut.Fiind foarte multa padure...orientarea era cam dificila...insa pe harta erau doar 2 cm pana pe varful Tibles (postu 6)...J. Dupa 4 ore de mers pe viza cea buna...clar am aruncat hartile ( si la propriu si la figurat). Eram demoralizati total...am incercat sa alegem varianta cea mai buna...insa din pacate am ales una...si dupa 7 ore de mers din stana Grinties am ajuns pe Tibles. Dar nu era nimeni nici aici ( arbitrii fusesera indrumati gresit asa ca am luat-o din loc ). Cel mai greu era ca nu mai stiam nimic de ceilalti.


Cu capul in pamant am pornit catre gura Ciutacului(postul 7..unde terbuia sa fie Rambo). Acum radem cand ne amintim..dar chiar am trecut prin clipe grele...lipsa marcajului... salbaticia...balaureala...lipsa arbitrilor...ne-a rupt. Totusi aveam si un atu...nu ne-am certat intre noi. ( prea mult!!!)


A venit si noaptea...prima oara cand am vazut o noapte asa neagra. Norocul ca am mai descoperit cateva semne banda rosie foarte vechi...care ne-au mai indrumat prin multitudinea de drumuri care coborau in Bilbor si catre Glod. In jurul orei 24.00 ne-am culcat in faneata cuiva...pt ca deja traseul cobora prea mult catre Bilbor...iar noi trebuia sa tinem creasta ( pe care nici ziua n-o simteai). Dimineata la 6 ne-am reluat cautarile si am gasit poteca catre Alunis...binenteles la canton nu era nimeni...asa ca simteam ca suntem ai nimanui...ne rodea cel mai mult la ce distanta suntem de ceilalti. Dupa ce alergasem impreuna cu ei...in aceste momente simteam ca facem o cursa solitara.


Obositi am trecut peste muntele Alunisu Mare...muntele Paltinis...Batca Stejii...saua Voievodeasa si am ajuns in creasata principala a Calimaniului. Nu mai aveam mult pana in postul 8 Gura Haitii (Poarta Calimanului)...cel putin asa credeam noi. Si cum inca o seara venea peste noi...am coborat in pas rapid pe poteci neumblate de nimeni...pe o harta bunicica pana in drumul forestier ce ducea catre post.. Au urmat inca 15-18 km pe un drum forestier care ne-a terminat cu totul...la ora 23.00 am ajuns in post (15 august).


Dupa 2 ore jumate de somn...din cauza marcajului foarte bun...ne-am urnit oasele obosite catre Stancile Celor 12 Apostoli...unde am ajuns pe dimineata..intr-adevar spectaculos peisajul, parca era prima oara in acest challenge cand ne-am oprit cu adevarat ca sa ne uitam la peisaj (si acum am in memorie padurile muntilor Bistritei ). A urmat o coborare lenta si inca un infernal drum forestier de vreo 9 km pana la Haitul Negrisoara...unde ni s-au dat indicatii de cativa muncitori forestieri care vazusera seara trecuta o echipa...punandu-ne pe ganduri, FDC sau Truly.


Simteam finalul aproape...insa drumurile forestiere nu ne ocoleau deloc. Am parcurs inca cativa km catre Poiana Negrii si apoi catre Dorna Candrienilor unde am ajuns pana in pranz. Mai aveam Suhardul care deja ne parea minuscul si usor de abordat mai ales ca era plin de plaiuri...si mai putina padure.


Aflam si vestea bomba ca numai noi si Truly am mai ramas in competitie, celelalte echipaje renuntand din diferite motive pe parcurs...insa Truly erau la o distanta apreciabila de 6-7 ore.


Plaiurile Suhardului au fost o relaxare...atat noi cat si Truly facand totul in plimbare.


Undeva in noapte...plini de energie...care nu stiu de unde a mai izvorat...am alergat catre sosire si catre o binemeritata masa calda.


Astfel dupa 75 de ore am ajuns in Ciocanesti la vreo 3 ore de Truly care ne-au cam "asteptat" J pe final.


A fost un challenge solicitant...cu adversaripe masura...Truly Bucuresti...deja o obisnuinta la primele 2 locuri in ultimii ani...si Floare de Colt Brasov care s-au dovedit intr-o forma excelenta si care din motive personale au renuntat.


Felicitari concurentilor...si sa ne vedem la anu'



Marşi, 7 august 2007 - 20:27 
Afisari: 1,347 


Postari similare:





Comentariile membrilor (3)

varverica
varverica
(admin)

 
1
Fain!


Miercuri, 8 august 2007 - 09:29  

emi.cristea
emi.cristea
Caraba
 
2
Sa-l pun pe Olimpiu, sa-ti citeasca jurnalul Carpati.org
Eu am participat doar in 2000, da` mi-a fost de ajuns. Atunci s-a trecut din Rucar, peste Leaota, Bucegi, Postavaru, Piatra Mare ...


Miercuri, 8 august 2007 - 11:54  

spiridonpetrecornel
spiridonpetr..

 
3
A avut echipa tare si Oli...in postu 8 unde s-au retras aveau vreo 5-6 ore in fata noastra...asta inseamna ca se bateau cu Truly pt primu loc


Miercuri, 8 august 2007 - 12:42  


 




Trebuie sa te autentifici pentru a putea adauga un comentariu

 
0,0929 secunde

Deblocari usi Bucuresti | GetaMap.org | Maps from all over the world | ro | fr | es | de | Calculator distante
ViewWeather.com - A new way to view the weather | nl.ViewWeather.com | sv.ViewWeather.com
Regulament carpati.org
© copyright (2004 - 2024) www.carpati.org