Skin Classic Skin White Skin Black & Whilte Skin Default Adauga la Favorite (In contul carpati.org)
Cautare:

Calendar

Februarie 2025
LMMJVSD
12
3456789
10111213141516
17181920212223
2425262728

Martie 2025
LMMJVSD
12
3456789
10111213141516
17181920212223
24252627282930
31

Online

Vremea
Varful Moraru
Muntii Godeanu

Alpii Italieni-Punta Innominata, august 2008 (Muntii -- Munti din afara Romaniei --)

Punta Innominata-Alpii Italieni, Masivul Mont Blanc

ATENTIE: Parte din acest jurnal descrie un traseu alpin, care necesita cunostinte adecvate de catarare, parcurgere ghetar si evident folosirea unui echipament specific,
Traseu:
Autobuz-Ref Monzino (3 h, poteca nr 16, traseu marcat EEA, traseu de via ferrata)             
Ref Monzino-Vf Punta Innominata- 6 h, dar depinde de conditii, AD, pas de III     
Vf Punta Innominata-Ref Monzino (coborare pe Glacier du Brouilard)- 3h Carpati.org            
Grad: AD,  respectiv 3A cotatie romaneasca, pas III sistem UIAA

Materiale:

         
    -1 coarda 50 m           
  - anouri de 60 si 120 cm           
  - asigurari mobile: nuci si frienduri, extrem de utilizate pe aceasta ruta care nu are decat pitoane pentru rapelul de coborare de la final.           
  - coltari si piolet           
  -echipament individual: casca, ham, dispozitiv filare,anou, carabiniere
          
 Traseul se parcurge in bocanci

Punta Innominata a fost de departe cel mai frumos dar in acelasi timp cel mai solicitant, riscant, dificil si complex traseu parcurs in Alpi in aceasta prima iesire m-am intrebat de multe ori la coborare ce caut eu acolo si imi rasunau in cap in timp ce traversam ghetarul cumplit de  crevasat 2 cuvinte aruncate de cineva care ma intreba daca oare prin ceea ce fac “Caut moartea”. Nu am gasit-o insa de departe de la un punct incolo nu am mers decat in virtutea intertiei, actiunile s-au redus la instinct si dupa ce am ajuns pe pamant din cauza constantului stress psihic, aveam impresia ca in loc de o piatra maro vedeam un bocanc abandonat, sau cand pentru o clipa am inchis ochii mi se parea ca  a inceput sa fulgere.


E o ruta care iti arata ca Alpii nu sunt un deal continuu pana pe Mont Blanc ci mai degraba sunt o armata de varfuri, ace , jandarmi care mai de care mai fierestruiti pentru care nu te pot pregati traseele clasice din Romania. Un amestec finit de elemente simple insa care se repeta la infinit cat vezi cu ochii, imagini in oglinda care se intind parca de la un capat la altul al lumii pe care o percepe privirea ta. Pasi siguri pe o muchie ingusta, travserseuri asigurate in frienduri cu valcelul vietii sub tine, bubuituri regulate venite din prabusirea seracurilor, un peisaj lunatic, neverosimil pentru un om obisnuit cu blandetea Carpatilor.
Dar totul incepe atat de bland, ca intotdeauna intr-o dimineata frumoasa, intr-un cort drag noua, intr-un camping frumos-Monte Bianco la Sorgente, intr-o statiune cocheta-Courmayeur cu privelistea Grande-Jorasseului dominatoare.


Carpati.org

Pe langa camping


Pentru a incepe aceasta ruta este obligatoriu inainte de toate sa ajungem la Refugiul Monzino ( de fapt o cabana primitoare cum nu exista si nu se va construi in urmatorii 50 de ani in Romania). Punctul 0 este ca de obicei localitatea Courmayeur din nordul Italiei,de unde, din piata centrala pleaca curse regulate de autobuz, din ora in ora cu destinatia Val Veny.Nu mai stiu cum se numeste statia (fermata in italiana) dar puteti ruga soferul sa va lase la indicatorul spre ref Monzino (acolo este si statie,prima sau a doua statie dupa campingul Aiguille Noire). Un indicator pitoresc de lemn ne arata directia, numarul traseului de pe harta si durata. Maracajul vesnic prezent punct galben ne va calauzi si de data asta.

Initial poteca este comuna cu cea care merge spre Lac des Marmotes insa dupa 30 de min de la plecare se bifurca spre dreapta dupa ce succesiv am trecut printr-o frumoasa padure de conifere, am traversat vertiginos o vegetatie de arbusti si am trecut un parau format din torentele ce se pravalesc peste praguri de stanca si rezulta din topirea ghetarilor, multiple cascade spectaculoase fara nume.

Carpati.org

Carpati.org

De la bifuractie insa perspectiva este inchisa....Desi stim ca mai avem inca 2 h in fata noastra poteca se infige in munte, la propriu fara sa vedem nici o cale de ocol. Pur si simplu se pierde in versantul vertical din fata noastra. Insa macar la asta putem aplica lectia de acasa....asa arata si multe vai si valcele care de sus par niste fisuri in trupul muntelui insa odata patrunsi pe fir gasim in mod nesperat calea cea buna si suntem purtati pe brate de stanca si baruri de iarba pana sus. Aici insa salvarea vine tot din partea omului caci poteca este una de via ferrata foarte bine amenajata, recent cu un an in urma cu cabluri metalice si trepte, adevarate scari pe cer, cu variante duble pentru a decongestiona traficul si a evita abuteiajele date de urcarea/coborarea concomitenta.

Carpati.org

Cum s-au gandit domne la tot oamenii astia si noi nici macar traficul pe sosea nu suntem in stare sa il rezolvam d-apoi sa ne mai facem grija pentru un traseu montan. Practic sunt 3 serii distincte de inlantuiri de trepte  care ne urca treptat spre ref Monzino. Cu cat castigam altitudine cu atat perspectiva se largeste si dominant se ridica Aiguille Noire de Peuterey care pare imens, desi nu rivalizeaza ca si altitudine cu Mont Blancul insa, este o piramida continua de stanca ce tasneste la verticala sute de metri, o legatura indisolubila intre cer si pamant.

Carpati.org

Aiguille Noire de Peuterey solitar

Carpati.org

Si in contextul general

Urcusul este f antrenant in acest mod, diversitatea, si ingeniozitatea celor care au facut amenajarile starnind multiple aprecieri din partea amandoura.

Carpati.org Intr-un final ajungem si la ref Monzino,dam un tur de jur impreujur si cascam ochii la ce inseamna la ei Cabana. Caci la ei corespondenta este: Bivuac= refugiu si Refugiu=Cabana. Ref Monzino este o cabana particulara de 60 de locuri care apartine de Societatea Ghizilor din Courmayeur si la care nu ai reducere chiar daca esti afiliat unui club alpin (indiferent de tara).

Carpati.org

Tariful este standard, 20 de euro de persoana cazarea, pt oricine...Exista si varianta de cazare+ masa, dar nu ne-a interesat, caci aveam la noi pentru a nu stiu cata ora celebrele paste cu sos de rosii...invatate de la cristi_dav in gara din Fagaras . Nu va pot descrie ce inteleg ei prin cabana, si nici prin confortul pe care ti-l ofera cazarea acolo...De la toaleta si dusuri la aproape 3000 m,mobilier nou- toate luna, la asternuturi de hartie- de unica folosinta /persoana, la o primitoare biblioteca de literatura montana, la ora de stingere indiscutabila , 2 bucatari samd. Cert este ca somnul intr-un pat adevarat mi-a prins tare bine dupa atatea zile de cort... Dovada ca dimineata este f complicat sa te desprinzi din patul atatde comod ce iti aminteste de confortul de acasa pentru a pleca inca pe noapte spre o sa si o creasta necunoscuta. Suntem foarte vrednici dar trenam plecarea pentru ca aveam nevoie de niste repede ca sa nu orbecaim pe poteca gresita. Asa ca asteptam si urmam apoi cu constiinciozitate la 5-10 min distanta, 2 luminite etalon caci ghidul din fata navigheaza mai cu pricepere spre inceputul ghetarului. Ajunsi la zapada ne echipam si pornim pe drumul de 1 h pana in Col de Punta Innominata.

Carpati.org Primele raze


Pentru a ajunge aici am traversat succesiv o zona plina de grohotis, apoi 2 limbi de zapada despartite de un prag stancos de aproximativ 1 lungime de coarda,si inca o lungime de la ultima limba pana in sa.

Carpati.org
Ultima lungime inainte de Col du Punta Innominata


Catararea este elementara, sunt pitoane gandite pt rapel caci sunt fix din 25 in 25 de m  de care ne putem folosi si noi (aproximativ 2 pitoane ultilizate din cele 4 indentificate), in rest asigurarile mobile fac legea si ceva anouri folosite la coltanii gasiti pe drum si care sunt f ademenitori. Ajunge in sa exact la fix dupa ce echipa din fata eliberase locul si pornisera la drum...caci nu va imaginati ca e foarte mult spatiu cam 3 persoane pot sa se invarte acolo. Aici o multime de placute comemorative care te fac sa te gandesti ca multi si-au mai lasat oasele pe aici, dar din fericire erau toate dedicate unui singur om .

Carpati.org

In sa


Renuntam si noi la fiare si ne pregatim de o tura de catarare pe stanca. Terenul va ramane de bocanci cu pasi de maxim III si in principiu se merge in tandem in coarda scurta de 3-4 m, pentru ca aceasta sa nu se incurce de bolovanii omniprezenti. La pasajele mai dificile sau expuse desfasuram pana la 20 de m de coarda cu care mergem in regim de cap+secund, punand asigurari mobile acolo unde gaseam locuri propice.

Carpati.org

Monstra de teren


Sunt cateva zone de acest gen printre care chiar plecarea din sa care are niste prize destul de finute pentru bocancii de iarna. Insa ne simtim bine pe stanca, granitul ne ajuta atat pentru aderenta cat si pentru ca nu suntem stresati ca vom ramane cu coltanii in brate asa cum am mai patit prin Fagaras. In general la acest moment al anului creasta este fara zapada, eventualele petice nepunand probleme caci e vorba de 2-3 pasi.

Carpati.org

Carpati.org

Un petec izolat de zapada


Ramanem constant intre cele 2 echipe cu ghizi avansand sistematic. Este cu siguranta cel mai aspru teren pe care l-am traversat vreodata. Niciodata nu poti vedea in Carpati creste intregi fara un fir de iarba. 

Carpati.org Cum spuneam asa ceva nu vezi la noi :)


O alcatuire omogena de stanca macinata sau care se tine inca impunatoare la verticala in forme perfecte de ace fara cusur ce scarmana parca patura de nori. Creasta e lunga si fiecare varf deschide inainte perspective din ce in ce mai largi, dand impresia ca nu se mai termina, fiecare varf fiind mai inalt decat predecesorul si totul culminand cu perspectiva unei dintre cele mai dificile rute spre varful Mont Blanc.

Carpati.org
De departe cel mai greu punct al traseului a fost ocolirea unui jandarm unde te gaseai suspendat pe cateva prize deasupra unui valcel inghetat, tobogan pana in fundul vre-unei crevase din inima ghetarului. Aici asigurarile mobile au prins foarte bine caci ne-au oferit siguranta necesara mai ales ca aveam de unde alege fisuri pentru friendurile si nucile din dotare.

Carpati.org

Traverseul in varianta noastra

Carpati.org

Si jandarmul cu probleme abordat de catre ghidul din urma noastra

Carpati.org

Asta dupa ce isi pusese clientul la loc sigur :)


Creasta era ca o lama de cutit, mult mai ascutita decat orice de pana acum, primul loc in care am incalecat creasta cu picioarele aruncate de o parte si de alta caci nu aveam suficient sange rece sa raman in picioare pe acea brana suspendata la jumatatea distantei intre cer si pamant.

Carpati.org

Si am ajuns aici fara gel energizant...

Carpati.org

Si m-am gandit unde este nasu sa se uite in jos cu ochii inchisi, ursu ca sa mute muntii din loc, pinguinii sa ne inghesuim ca sa ne tinem umbrea reciproc...si mai tanjeam dupa enigmele lui Marti, dupa pozele ingineresti ale lui Em , dupa discutiile filozofice cu Muha, dupa glumele nedespartitilor Emil cu Vali, dupa strumful cu care radeam de vulturash, dupa kya si compania...ce mi-ar fi placut sa ii vad pe toti acolo insirati calare pe creasta asta :) ...ma gandeam si la octavian si viorica ce plecasera prea repede acasa...uite vremea a fost cu noi si ma gandem pe unde catara catalin si mirela pe atunci...si mai visam la un ceai rece in loc de ciocolata fierbinte ale lui gabi si ma mai gandeam ca daca scap de aici de abia astept sa ma duc inapoi in patul de acasa sa ma uit pe carpati si sa citesc numai jurnale blande de romania :)

Dupa acest test  parea ca doar o jumatate de ora de navigat printre bolovani ne despartea de varf insa ca o fata morgana nenorocitul a mai pus o sa in drumul nostru care ne-a dat noi batai de cap cu o traversare la coltari, si ne-a infatisat inainte un varf inzapezit pe care echipa dinaintea noastra se straduia sa il negocieze pe dalele spalate..Carpati.org.
Am zis ca pana aici fu,dar totusi cum varianta de retragere nu era decat rapeland de pe varf era musai sa ajungem acolo oricat de mult mi-as fi dorit sa o lasam balta si sa ne retragem pe undeva.... Pe varf nu am avut timp nici de poze, nici de admirat…Mai aveam mult pana sa ne relaxam caci in fata ne astepta o lunga coborare pe ghetar, care incepea cu 3 rapeluri, urma apoi o lunga descatarare a unor fete inzapezite, cam 100 m diferenta de nivel, foarte neplacuti pentru mine, si apoi lungul drum pe ghetar inapoi spre refugiu unde am ajuns dupa cine stie cate ore de traseu....vreo 16....clar un record pentru mine....

Carpati.org

 Ghetarul de retragere

Carpati.org

 Detalii


Carpati.org

Ultimul rapel


Carpati.org

Juma de descatarare pe care am facut rapel


Mi-am regasit cu placere patul la care nu umblase nimeni si dupa o scurta igienizare am cazut intr-un somn greu si adanc, vecin cu moartea, probabil nici daca s-ar fi rasturnat refugiul peste mine nu as fi simtit nimic... Carpati.org Pentru ca mie tura nu mi-a adus decat o lunga ascensiune si o lunga coborare si nu am gasit resursele sa ma bucur de ea, totusi pentru Radu si atitudinea lui fata de aceasta ruta se potriveste foarte bine un citat din acelasi Terray –Cuceritorii Inutilului: |”Nu mai sînt același om care, atașat de pămînt prin mii de legături, nu-și stăpînea spaima și oboseala decît printr-o voință permanent încordată. Personalitatea m-a părăsit acum, legăturile cu pămîntul s-au rupt; nu mi-e nici frică, nu sînt nici obosit; mă simt ca un fulg în zbor; sînt invincibil; nimic nu mă poate opri; am ajuns în acel stadiu de beție, în acea stare de uitare de sine pe care o încearcă schiorul pe zăpadă, aviatorul spre cer, săritorul pe trambulină.” Iar amintirea mea este :

Carpati.org
Nu stiu daca vreau sa urc pe Aiguille Noire sau daca pot dar pentru oricine il vede nu se poate sa nu ii ramana la inima, o forma perfecta, o piramida naturala, plamadita de Creator, un simbol al Alpilor mai puternic pentru mine decat Mont Blanc, varful Icebergului pentru mii de vise inchinate muntelui


Si are si Radu o poveste: http://diaconescuradu.blogspot.com/2008_08_01_archive.html



Marți, 14 octombrie 2008 - 16:34 
Afisari: 6,226 


Postari similare:





Comentariile membrilor (21)

cipicernat
cipicernat
(admin)

 
1
Chiar ma gandeam zilele astea daca o sa existe si o versiune Mike. Ma bucura faptul ca ai gasit puterea (si ai reusit chiar frumos) sa scrii si despre partea aceasta.


Marți, 14 octombrie 2008 - 17:03  

mike
mike
Rucsac
 
2
@cip, simteam nevoie de a scrie...nu mi se pare nimic rusinos sa recunosc ca a fost greu, prea greu pentru mine, dar poate a bine asa....nu sunt un robotel nu tot ce se asterne in jurnale e usor , mai ales raportat la omul cu care impart muntele, Radu care reuseste sa evolueze mult mai repede decat mine astfel ca de multe ori parerile asupra unui traseu sunt divergente.
vreau doar sa fie un exemplu ca fiecare avem slabiciunile lui si limitele lui pe care le descoperim cand suntem pusi in fata problemei....nu pot sa zic ca nu aveam experienta traseelor alpine de aici, vartopel-arpasel ni s-a parut fum, ca si cum nu ar fi fost, plimbare,in alpi insa nu e asa si parca traseele sunt ceva mai grele poate si datorita altitudinii, la mine se vede cam de la 3200-3500 o lentoare care desi e similara cu a celorlalti (nu ne miscam nici mai repede nici mai incet decat alte echipe) pe mine ma frustreaza.


Marți, 14 octombrie 2008 - 17:17  

alexus
alexus
Busola
 
3
Pai de ce s-a terminat! As fi vrut sa continue. O descriere superba, atat a traseului cat si a sentimentelor traite acolo sus.
Felicitari!


Marți, 14 octombrie 2008 - 17:44  

felicia
felicia
Coarda
 
4
Felicitari Mike si Radu Carpati.org
Ma bucur ca se scrie si cu realism Carpati.org


Marți, 14 octombrie 2008 - 17:55  

miparv
miparv
Rucsac
 
5
Fara comentarii - nota 10.


Marți, 14 octombrie 2008 - 18:27  

kya
kya
Coarda
 
6
Vorba pinguineasca: mare om, mare caracter!
Cum, frate, acolo sus, cocotata pe nenorocirile alea, tu erai cu gandul si la pinguini?

Sa inteleg ca tot asa a fost toata plimbarea voastra in Alpi? Adica totul ornat cu multi morcovei? Carpati.org

Serios vorbind, ii dau dreptate lui mihai.telemark: este o nebunie goana asta numai dupa Mont Blanc, desi in Alpi sunt atatea trasee la fel de deosebite.


Marți, 14 octombrie 2008 - 18:36  

mihai.telemark
mihai.telema..
Rucsac
 
7
Sunt definitiv socat de aceasta observatie "...noi nici macar traficul pe sosea nu suntem in stare sa il rezolvam d-apoi sa ne mai facem grija pentru un traseu montan...". Este inadmisibila o asemenea denigrare a Patriei muma . Nu se poate numi decât anti-nationalism Carpati.org

Pe de alta parte sunt extrem de dezamagit de minciuna sfruntata a lui Maic : mi-a promis ceva deosebit, un final cum nu a vazut internetu'. Pai asta-i problema, mai Maic, nu vad pozele alea, uneori deloc, sau pi jumatate. Sunt prea mari la descarcare. Este un adevarat scandal Carpati.org


Marți, 14 octombrie 2008 - 19:20  

mike
mike
Rucsac
 
8
@kya, doar tura asta a avut morcovi si doar asa de la jumate incolo Carpati.org. Si da ma innebunit numele de mont blanc pe site, pe net etc. E un vf de palmares ca un fel de diploma care sa ateste un nivel de conversatie intr-o limba straina. Depinde f mult pt ce merge fiecare, noi am mers pt singuratate , pt reusita in doi . SI noi am visat la MB dar pe o ruta comparabila cu asta ca dificultate desi lunga de 2zile pe care nu am mai facut-o. Un refugiu spartan si o liniste de vis era ruta planuita....Si in rest am ales la fel.am vrut sa gustam alpii ca pe un ceai bun, departe de aglomeratia telecabinei...si daca nu a fost sa fie MB, poate cu alta ocazie.

@mihai, esti singurul care se plange ca nu vede pozele...dar nu-i bai ti le trimit personal pe tranfer daca ai nevoie sa le contemplii in liniste
...si se vede ca esti pus pe sotii si nu intelegi oful meu de roman ca deh autostrazi nu avem nici pe asfalt...cine s-ar gandi sa creeze variante de fluidizare a traficului pe jepii mici de ex Carpati.org


Marți, 14 octombrie 2008 - 20:28  

mike
mike
Rucsac
 
9
@PS: Kya m-am gandit mult la voi mai ales in camping seara cand mancam cu radu si in jur sfaraia mirosul de gratare si friptura, italienii stiau sa se distreze in concediu, stropeau totul cu vin si nu se mai dadeau dusi...atunci imi era un dor sa ne pinguinim la un gratar de numa' numa Carpati.org


Marți, 14 octombrie 2008 - 20:52  

kya
kya
Coarda
 
10
asta e! trebuie sa ma consolez cu ideea ca nimeni nu ma vede pinguinindu-ma si intr-o tura pe munte, ci numai pe langa un gratar Carpati.org


Marți, 14 octombrie 2008 - 21:19  

oleg
oleg
Caraba
 
11
Minunat jurnalul, a fost o adevarata delectare lecturarea lui! Din ceea ce am vazut, tu si Radu formati o excelenta echipa. Ultima imagine din refugiu, mi s-a parut duioasa si incantatoare. Carpati.org


Marți, 14 octombrie 2008 - 21:32  

andreeacorodeanu
andreeacorod..

 
12
Faine ambele jurnale si sincere felicitari ! Atunci cand iti recunosti limitele nu faci decat sa dai dovada de maturitate in ale muntelui si nu e deloc o rusine ci din contra...oricum cu totii ca recunoastem asta sau nu incercam de cele mai multe ori sa ne autodepasim si de cele mai multe ori descoperim ca putem face mult mai multe decat credeam Carpati.org. Sincer cu atatea jurnale incepe sa ma tenteze si pe mine Alpii desi urasc aglomeratia de acolo deaia i-am si ocolit, probabil as alege variante mai linistite ca si voi Carpati.org.


Marți, 14 octombrie 2008 - 21:35  

mihai.telemark
mihai.telema..
Rucsac
 
13
Măi, io v-am mai spus, întrebați Carpati.org


Marți, 14 octombrie 2008 - 21:43  

mihai.telemark
mihai.telema..
Rucsac
 
14
Oleg vrea să spună ultima JUMATATE de imagine din refugiu, că așa se vede la mine Carpati.org


Marți, 14 octombrie 2008 - 21:47  

oleg
oleg
Caraba
 
15
Da, da! Carpati.org


Marți, 14 octombrie 2008 - 21:50  

domnul.j
domnul.j

 
16
superb sincer ... mi-a placut enorm de mult lectura aceasta ... si sincer mi-ai facut o pofta imensa Carpati.org de alpi ... respecte


Marți, 14 octombrie 2008 - 22:05  

mike
mike
Rucsac
 
17
@kya, eu de abia astept sa mergem din nou in munti impreuna, doar ca sa zicem ca rutele alese de noi erau cam aeriene pentru gustul tau....si decat sa te crispezi cu mana pe vreo priza....mai bine o balaureala faina pe la noi, nu crezi?
@andreea, eu cred ca trebuie doar sa cauti asemenea locuri si in alpi, gandeste-te ca pe una din rute am fost singuri singurei si in rest cate 2 /3 echipe. Si asta pt ca rutele erau de un echilibru fragil intre accesibil si spectaculos. Dar exista atatea locuri de genul aceste acolo in inima Mont Blancului dar indreapta-ti privirea spre Monte Rosa etc unde sunt locuri si mai neumblate
@domnul.j-ma bucur ca ti-au plaut randurile si pozele, mai sunt 2 similare tot din alpi in sectiunea jurnale, destul de recent scrise


Marți, 14 octombrie 2008 - 22:10  

eaphex
eaphex

 
18
foarte frumos pe Innominata! Pana la urma de ce n-ati fost pe Tournette? sau presupun gresit?


Miercuri, 15 octombrie 2008 - 18:00  

mihai.telemark
mihai.telema..
Rucsac
 
19
Presupui gresit Carpati.org Tournette este pe versantul vestic, Innominata pe sudic Carpati.org Pe primul ajungi practic pe Mont Blanc, pe al doilea pe Mont Blanc de Courmayeur Carpati.org


Miercuri, 15 octombrie 2008 - 18:45  

griz
griz

 
20
Nu am fost pentru ca dupa Punta Innominata nu prea a mai fost vointa pentru o tura la inaltime, asa ca in zilele cu vreme buna am fost la escalada prin zona si pana la refugiul Borreli.

Dar toate la timpul lor.....


Miercuri, 15 octombrie 2008 - 20:36  

mihai_fl
mihai_fl
Caraba
 
21
Foarte frumos traseul facut de voi. O descriere asa cum trebuie facuta unui traseu tehnic. Faptul ca ai fost constienta de riscuri, ti le-ai asumat si incercat sa le reduci da dovada de maturitate. Dupa ce citesti un asemenea jurnal ti se face un dor de munte..., ceva din tine se desprinde si incearca sa urce. Multumesc pentru clipele minunate pe care mi le-ai oferit citind acest jurnal.


Marți, 5 mai 2009 - 12:19  


 




Trebuie sa te autentifici pentru a putea adauga un comentariu

 
0,0849 secunde

Deblocari usi Bucuresti | GetaMap.org | Maps from all over the world | ro | fr | es | de | Calculator distante
ViewWeather.com - A new way to view the weather | nl.ViewWeather.com | sv.ViewWeather.com
Regulament carpati.org
© copyright (2004 - 2025) www.carpati.org