Skin Classic Skin White Skin Black & Whilte Skin Default Adauga la Favorite (In contul carpati.org)
Cautare:

Calendar

Februarie 2024
LMMJVSD
1234
567891011
12131415161718
19202122232425
26272829

Martie 2024
LMMJVSD
123
45678910
11121314151617
18192021222324
25262728293031

Online

Vremea
Varful Dara
Muntii Fagarasului

29 - 30 august hai-hui prin Bucegi (Muntii Bucegi)

Curaj, am nevoie de un strop de curaj s-o iau din loc singura, sa plec sa-mi vizitez muntii mei dragi si iubiti! In tara noastra acest "obicei" nu se practica, afara oameni singuri dar dornici de drumetii, ies nestingheriti pe trasee. I-am vazut si admirat, le-am apreciat entziasmul si m-am gandit ca in tara mea n-am intalnit fete care sa plece pe carari de munte, doar cu ele insele Smiley Baietii sunt cei mai curajosi! Si iata-ma in trenul personal 3001 care m-a dus direct in Busteni, c-o precizie elvetiana - rar intalnita la CFR - sa-mi incep prima zi de excursie. Planurile de acasa nu se potrivesc nicicum la fata locului, asa ca telecabina mi-a intors pe dos cele ce-mi propusesem. Nu-i nimic, schimbam strategia, la munte depinzi de foarte multi factori, dar mai ales de vreme si cum s-a demonstrat a doua zi, si de telecabine!. Turistii in asteptare de la telecabina erau postati pe cate 3 randuri, iar coada imbratisa cladirea, era de stat acolo pe putin 3 ore!!! Asa ca am decis sa urc jepii mici, ii mai urcasem de doua ori, dar ultima oara se intampla acum 10 ani! N-am regretat nicio secunda alegerea facuta, pe traseu era destul de lejer, nu multi se aventurau sa-l urce. La ora 11 dimineata am inceput urcusul iar la ora 13:30 eram la cabana Caraiman. E greu, nimic de zis, dar frumusetea traseului, splendoarea Jepilor care-si arata cu atata mandrie frumusetea, te fac fericit si te consideri binecuvantat! Am gustat din plin fiecare efort, am asudat de placere si l-as mai urca o data si inca o data fara sa stau pe ganduri. Si norocul de a vedea si capra neagra a fost deja cireasa de pe tort. Marcajele sunt vizibile, portiunea de stancarie este amenajata cu cabluri, in zona de padure e mai putin amenajat, aici te ajuti de radacinile care ies din pamant bucuroase sa te sustina. Dupa ce treci pe partea caraimanului, la un moment dat traseul te duce pe o poteca falsa, indicata si de o sageata cu sens dublu, un marcaj vechi, dar din cauza caruia, poti sa-ti iei adio de la viata. Aici am gresit eu si inca 2 turisti, dar imediat mi-am dat seama ca ceva nu e-n regula si am intrebat un grup care urca dupa mine si care mi-au spus ca marcajul se termina acolo....Pe munte e bine sa-ti fie frica, frica conserva instinctul de supravietuire si te ajuta sa iesi din situatiile neplacute; asta am invatat de la sotzul meu drag, alpinist utilitar de profesie. Ma gandesc ca sunt multi "curajosi" care forteaza in astfel de momente si ajung intr-un punct fara iesire (din ce-am inteles, s-a si intamplat in locul cu pricina, 2 tineri au ajuns pe poteca falsa si....n-au mai scapat). La Caraiman o binemeritata pauza si un ceai cu gust imbietor de la un cabanier sociabil si dispus la vorba! Iubesc aceasta cabana si vestea ca a fost vanduta unui italian si ca a devenit casa particulara m-a intristat nespus, dar toate astea au fost demontate de cabanier care mi-a spus ca toate "stirile" care circula pe net si in aer, n-au nicio legatura cu realitatea. Cabana se extinde, bucataria este inchisa ptr reamenajari, poti doar sa bei ceai, bere, ciocolata calda s.a. Apa neavand la vanzare. La ora 14 sunt la Babele, le resalut si ma duc sa ma pozez cu superbul "catzel" fotogenic care n-are nicio treaba cu turistii care se tot fatzaie pe langa el. Dupa ce fac un tur de poze si imi scald privirea in toata "rocaraia" de pe platou (sa nu le zicem pietre, cum decana facultatii ne spunea cu dojana Smiley) intru in cabana Babele sa intreb de cazare. Plin! Nicio sansa sa am si eu noroc sa dorm in zona....Trist, tunetele si cerul din ce in ce mai innorat sfida buletinul meteo care anunta ptr ziua de azi, cer senin! Pai...solutzia era sa cobor la Pestera, zis si facut. Dar dupa 20 de minute vine ploaia si ma intoarce de pe traseu, neavand nicio pelerina de ploaie (la acest capitol am mari probleme, am acasa tot ce-mi trebuie ca haine de munte, dar mereu uit sa iau ce este important, si cand nu le iei, atunci ploua). Coborare cu telecabina in Busteni, cazare si o vizita la casa tzaraneasca unde de fiecare data mananc bine si cu placere.

A doua zi la ora 8:15 dimineata eram deja la telecabina postata. Uimita de cata lume era la acea ora ma asez cuminte si rabdatoare, ca era musai sa ajung la Cruce. Azi voi face un traseu lung, total diferit de ce-mi propusesem, asa ca de la crucea Caraiman, o iau tot inainte sus pe platou, si ma indrept spre Omu. Daca dimineata anunta o zi splendida cu soare, iata ca dupa vizita la cruce tunetele isi fac aparitia. Tunete care m-au insotit pana la cabana Omu. Si aici era s-o iau cale intoarsa ptr ca se innorase cumplit si ploaia parea inevitabila, iar eu in nebunia mea solitara uitasem sa-mi iau din busteni o pelerina s-o am ptr orice eventualitate. Dar 2 turisti mi-au facut curaj spunand ca nici ei nu au nimic de ploaie, si mi-am zis ca daca nu sunt singura plouata, e minunat (vorba aia, sa moara si capra vecinului). La Omu...binete turistilor popositi, un ceai cald savurat langa superba cabanutza, o portie de piure cu friptura si o sticla mica de apa sa am pe drum! Am parte de cer senin si ma delectez cu valea Cerbului, caruia nu-i pot pica (dar e vinovata de piciorul meu stang care a stat in gips acum 3 luni), salut Costila si tot ce se vede-n zona si-o iau din loc, spre Pestera. Ptr prima oara fac acest traseu, si nu pot sa spun decat ca e Superb!!! Mecetul turcesc a stat cuminte la poze, mi-a aratat chipul batranului sculptat in piatra (mama natura este artistul, priviti pozele cu atentie, daca le aveti), cascada obarsia era si ea fericita ca un fir de apa se pravalea peste stanci, iar Doamnele erau mandre de tinuta lor de vara. In tot acest peisaj de poveste, unde iti era frica sa nu deranjezi si sa superi vreo pietricica, norii se jucau aievea pe cer, si tuna, tuna cu patima! Dar n-a plouat, am avut noroc, pana am coborat la Pestera ploaia s-a lasat asteptata, dar ameninta....La telecabina mi s-a spus ca sigur va ploua si decizia de a cobori in Sinaia, e una nu tocmai buna ptr ca ploaia o sa vina cu siguranta. Deci, sus la Babele, vedem ce facem de-acolo, era 15:30 - devreme ptr mine - si ultima telecabina care urca. Ajunsa la Babele cerul era din ce in ce mai negru...coada la coborare era una de cosmar. Mi-am luat bilet sa cobor dar un turist cu fiul dupa el mi-a zis ca el se duce la Cota 200 sa ia telecabina de acolo, care pleca la ora 17, ultima coborare. Pai merg si eu! Decat sa stau degeaba....mai bine tzopai pe munte, nu? La nici o jumatate de ora de mers spre Piatra arsa, vine in sfarsit ploaia, una mocaneasca. Zic, e bine si-asa, mocanaesca decat rapaitoare. Scot singurul hanorac care poseda o gloga si-l pun ca pelerina sa-mi protejeze si rucsacul. Numai ca ploaia se pune pe treaba si vine cu tot arsenalul, tunete si fulgere de ti-era frica sa nu te trazneasca. Dar da-i inainte cu optimism. Pana la Cota 2000 trecuse de ora 17, baiatul turistului avea un mers mai domol si trebuia sa-l asteptam de fiecare data. Telecabina dormea!!! Toata cota era in ceata si nori negri! Nicio sansa, trebuia mers mai departe, la 1400 unde telegondola mergea pana la ora 19. Aici fac greseala sa ma despart de cei 2 companioni, eu raman pe platou iar ei incep coborarea abrupta, imediat de sub telecabina. Si merg, merg....pana cand nu mai vad niciun marcaj, ploua, era pustiu si ceatza, vantul isi facea de cap si nici tzipenie de om....doar eu...si cu mine....Am facut cale intoarsa, sprint mai bine spus, sa-mi prind colegii de traseu. N-ati vrea sa stiti cata forta am gasit in mine, sa fac coborarea aceea foarte inclinata, pe vant si ploaie - care nu mai era mocaneasca de mult - sa-i prind pe tatal si fiul calator! O da! eram obosita, mai mult din cauza ploii, nici nu ma mai gandeam ca-mi era sete sau foame, singura masa pe ziua respectiva a fost luata la Omu, fara paine, doar niste alune rontzaite cand si cand pe trasee! Nu voiam decat sa scap de ploie, eram leoarca!!! La un moment dat am inceput sa tin un ritm foarte alert, ca i-am lasat in urma pe tata si fiu plus alti turisti prinsi de ploaie si ramasi pe traseu, am terminat de coborat partea cea mai grea si am ajuns aproape de cota 1400. La telegondola  - stupoare - era doamna care vindea bilete, dar mi-a zis sa vorbesc cu baietii de la telegondola daca o pornesc special ptr mine. Era 18:10, trebuia s-o porneasca, programul lor se incheia la ora 19, indiferent cati turisti erau! Am avut noroc, si au pornit-o. Le-am spus ca mai sunt turisti pe traseu si i-am asteptat si pe cei 2 cavaleri de drumetie. In Sinaia ploua de rupea pamantul, pana la gara eram mai mult decat leaorca. Aproape de gara, pe trotuarul din fata, vad un tren care se pregatea sa opreasca, ma uit si vad ca are ca destinatie "bucuresti nord". Literlmente m-am aruncat in tren, am traversat strada puzderie de masini care paraseau orasul si mi-am asumat riscul de a fii calator clandestin! 

Concluzie: am avut un uikend superb! am intalnit oameni minunati, care mi-au redat speranta ca romanii mai au o sansa la bun simt si frumusete sufleteasca! De la ciobanul care m-a acompaniat o buna bucata de drum  - pana la Omu - pana la grupuletele de turisti intalniti pe trasee, care te imbiau la vorba lunga si voie buna, plini de admiratie ca intalnesc o fata singura pe traseu, pana la nashul din tren, bun ca painea si protector ca un tata (pana nu mi-a gasit un loc in tren nu s-a lasat!). Mi-am testat curajul, pe care-l am, m-am regasit forta interioara de a depasi situatii mai putin placute si mi-am atras un foarte mare adomirator: sotzul meu drag care m-a felicitat si m-a incurajat tot timpul si care este cat se poate de mandru de a mea realizare. Si eu deasemenea! Deja ma pregatesc sufleteste ptr urmatoarea iesire.

PS - cu piciorul in gips acum 3 luni si glezna in covalescenta, ptr mine aceste trasee au fost foarte solicitante, dar cu grija si atentie gleznutza a facut fata efortului  - chiar daca s-a umflat - si nu m-a dezamagitSmiley



Miercuri, 2 septembrie 2009 - 14:35 
Afisari: 2,880 


Postari similare:





Comentariile membrilor (25)

ovidiu-mihai
ovidiu-mihai..

 
1
frumoasa descriere Carpati.org ..e marfa si singur daca nu ai tovarasi cateodata Carpati.org ei nu stiu ce pierd... tu stii ce castigi Carpati.org frumuseti !


Miercuri, 2 septembrie 2009 - 14:47  

simoon
simoon

 
2
la cat mai multe astfel de trasee! cineva imi spunea ca ar trebui sa tinem legatura, sa comunicam traseele pentru ca nu cumva sa ne intalnim. Carpati.org Eu una m-am simtit de parca as fi facut parte dintr-o comisiei ce trebuie sa hotarasca cine va juca in piesa, proba constand in citirea unei singure replici "si cum, singura?" Daca ar fi sa aleg as opta pentru o batranica care a adaugat: "sot ai? da' parinti?"


Miercuri, 2 septembrie 2009 - 15:39  

mike
mike
Rucsac
 
3
Bravo tie, ca ai avut curaj sa fugi, sa evadezi , sa hoinaresti singura, sa intampini ploaia sa te bucuri de locuri pe care altii le distribuiesti si apoi sa le si asterni.


Miercuri, 2 septembrie 2009 - 16:51  

renutzu
renutzu
Busola
 
4
mi-a placut tot! chiar si ploaia care-si facea de cap c-o mare bucurie ca ne intalnise pe noi, rasfatatii societatii asa zise civilizate! inca visez la aceasta iesire, si voi purta cu mine frumoasele clipe traite! va multumesc ptr cuvintele frumoase, mai ales ca vin din partea unor cunoscatori si experti in ale muntelui!


Miercuri, 2 septembrie 2009 - 16:59  

miparv
miparv
Rucsac
 
5
Buna tura cat si jurnalul. Mersul singur pe munte implica riscuri dar are si multe avantaje, greu e pana te hotarasti.


Miercuri, 2 septembrie 2009 - 17:52  

costi28
costi28

 
6
Mai uimit si pe mine. Eu nu am mai auzit ca o fata sa aiba curajul s-a mearga singura pe munte. Esti foarte curajoasa. Bravo si data vitoare sa nu uiti pelerina.


Miercuri, 2 septembrie 2009 - 19:41  

larisa
larisa
Caraba
 
7
felicitari..pentru tura, pentru jurnal..dar mai ales pentru curajul de a merge singura pe munte Carpati.org


Miercuri, 2 septembrie 2009 - 19:58  

darkhriss
darkhriss
Coarda
 
8
Foarte frumos...si eu visez sa merg singura, dar deocamdata nu am sanse sa fiu lasata. Apropo, s-ar putea sa ne fi intalnit, pentru ca si noi am fost in aceleasi zile si aproape pe aceleasi trasee Carpati.org


Miercuri, 2 septembrie 2009 - 20:22  

vasile.popescu
vasile.popes..
Caraba
 
9
Cât curaj! Mai ales că ai avut și probleme medicale...

Felicitări! Pentru tură și jurnal... Dar nu mai pleca singură și fără pelerină Carpati.org Vrei să ne facem griji?


Miercuri, 2 septembrie 2009 - 21:03  

jujea
jujea
Cort
 
10
Un adevarat om al muntelui.


Miercuri, 2 septembrie 2009 - 21:55  

renutzu
renutzu
Busola
 
11
categoric NU mai plec fara pelerina!! Carpati.org data viitoare voi avea grija sa pacalesc eu ploaia!


Miercuri, 2 septembrie 2009 - 22:58  

andy79
andy79
Busola
 
12
Daca iti iei pelrina nu va ploua! Felicitari pentru curaj, subscriu la jujea!


Joi, 3 septembrie 2009 - 16:03  

felicia
felicia
Coarda
 
13
Frumos descris jurnalul. Felicitari si la cat mai multe iesiri (sper eu, nu singura)

In Bucegi adevarul este ca nu prea ai cum sa fii singur pe drum, decat portiuni foarte scurte. Fiind un munte mai umblat decat ceilalti... greu ai parte de liniste.


Marți, 8 septembrie 2009 - 14:09  

renutzu
renutzu
Busola
 
14
multumesc felicia! plec joi in masivul piatra mare alaturi de-o colega de facultate si cu sotul ei, am emotii mari cu vremea...sa nu ploua...Carpati.org o sa-mi iau pelerina Carpati.org
sper sa ma simt la fel de bine ca-n bucegi, vedem...cand pleci singur doar tu decizi ce vrei sa faci si unde sa te duci, in grup depinzi foarte mult de ceilalti si e greu daca nu e un tot unitar. poate si de-asta simt dulceata traseelor cand esti singur


Marți, 8 septembrie 2009 - 21:58  

felicia
felicia
Coarda
 
15
In Piatra Mare si Ciucas nu esti muntoman daca nu te prinde ploaia, asa ca, pregateste-te... Carpati.org

Carari cu soare!

ps. Apropo de grup unitar, te invit sa citesti jurnalele scrise la tura de initiere de anul trecu in Crai, organizata de Mike. Sa vezi cum 60 de oameni intr-o zi au pasit pe acelasi traseu Carpati.org


Joi, 10 septembrie 2009 - 12:39  

renutzu
renutzu
Busola
 
16
am avut 2 zile superbe in Piatra Mare! niciun strop de amenintare Carpati.org nu mai sunt muntzoman ?! Carpati.org


Sâmbătă, 12 septembrie 2009 - 02:42  

vasile.popescu
vasile.popes..
Caraba
 
17
eh, unii sunt mai norocosi... anu asta nu am prins nici o tura fara ploaie si am facut vreo cateva Carpati.org


Sâmbătă, 12 septembrie 2009 - 03:02  

renutzu
renutzu
Busola
 
18
Carpati.org imi pare rau....dar cine stie, poate iti aduce noroc ploaia Carpati.org musai un bilet la loto dupa o tura cu ploaie, cine stie...


Sâmbătă, 12 septembrie 2009 - 03:12  

pisti2004
pisti2004
Cort
 
19
Frumos!Felicitari si pentru Piatra Mare!!


Sâmbătă, 12 septembrie 2009 - 09:45  

renutzu
renutzu
Busola
 
20
multumesc @pisti! sper sa am timp sa scriu jurnalul, am avut ceva peripetii....in Piatra Mare, dar ce stiu e ca m-am indragostit! traseele - nu multe ptr o tura de 2 zile - mi-au placut la nebunie!


Luni, 14 septembrie 2009 - 00:24  

ioanstoenica
ioanstoenica..
Coarda
 
21
Eu de fiecare data cand merg singur, sau cand dorm singur in vreun refugiu... ma gandesc "de ce nu gasesc pe traseu o fata care sa mearga singura??" - as avea asa de multe sa-i spun... Si nu ma indoiesc ca exista, desi pe cele mai multe le aud spunand "da, pt tine e mai usor sa mergi singur, ca esti baiat". Ma gandesc totusi ca cineva care isi doreste foarte mult ceva, nu se poticneste intr-o limita de genul "eu sunt fata".

Anyway... eu tin pelerina tot timpul in rucsac, si desi nu o scot niciodata, de fiecare data cand plec pe munte verific sa fie acolo... Si nu stiu tu daca aveai, dar eu acum incerc sa nu mai plec fara harta la mine... desi primele dati cand mergeam singur, nu aveam harta. Stiam doar ce marcaj sa urmaresc, si ma tineam dupa el...

In Bucegi sunt multe trasee superbe, pe care nu le cunoaste toata lumea care urca la Babele cu telecabina (eventual in pantofi)... trasee care coboara in Moeciu sau in Bran de exemplu... Dar si valea Ialomitei e frumoasa.

Doar sa ai putere sa mergi mai departe, si dorinta sa o faci Carpati.org


Duminică, 1 noiembrie 2009 - 22:58  

leovit
leovit
Busola
 
22
Frumos jurnalul apreciez ambitia ta...


Marți, 10 mai 2011 - 18:00  

jujea
jujea
Cort
 
23
@ioanstoenica- In perioada sarbatorilor de Paste am mers in Capatanii. Am ajuns in Vf. Ursului si ne odihneam , poze, etc. In acest timp a ajuns langa noi o fata(Cluj) ce venea din Buila, singura.Deci... sunt fete ce umbla singure. Poate ca vei intalni pe cineva acolo sus.


Marți, 10 mai 2011 - 20:55  

attilaszasz
attilaszasz

 
24
Foarte frumos jurnalul tau..L-am parcurs cu o deosebita placere..Oricum o experienta frumoasa..felicitari.sincere salutari .....atti din tg mures


Luni, 18 iunie 2012 - 13:26  

renutzu
renutzu
Busola
 
25
multumesc Atti! A fost o tura pe care as vrea s-o mai retraiesc, candva....Carpati.org

toate cele bune!


Marți, 19 iunie 2012 - 20:36  


 




Trebuie sa te autentifici pentru a putea adauga un comentariu

 
0,1417 secunde

Deblocari usi Bucuresti | GetaMap.org | Maps from all over the world | ro | fr | es | de | Calculator distante
ViewWeather.com - A new way to view the weather | nl.ViewWeather.com | sv.ViewWeather.com
Regulament carpati.org
© copyright (2004 - 2024) www.carpati.org