0ctombrie 2008 muntii Gutai (Muntii Oas - Gutai)

Dimineata isorita de 12 octombrie, dupa un scurt telefon, in care se discuta in mare traseul, impachetare rapida, rucsac, aparat foto, bateri, card!!, bocancii in reno si ata`n vinclu la intalnire!

Am hotarat sa plecam doar doi, doar eu cu tata, Sofia, sotia mea nefiind dispusa pentru un traseu de aceasta data. In 5 min ajung la intalnire, punctual, ca tata la 71 de ani inca este foarte sever, :) , in tromba demaram spre Cavnic, cca 35 de km + inca 10 pana la intrarea in traseu, la intrarea in Cavnic, popas scurt la "Castelul Vrajit" si transformat in stanca dupa spusele batranilor, care la randul lor au mostenit legenda "de cand lumea", asa o fi?

Intram in vb .si cu o tanti care ne comfirma spusele.

Chiar sa "verificam" mai deaproape!

Gasim amintirea povestilor trecute pe care le mai depanam inca odata cu tata, le-am repetat de atatea ori, dar mereu ma incanta!

Urmele trecutului de acum 18 ani mai persista in zona! Ramasite de la exploatarea de minereuri Cavnic!

Dar, hai la drum, fiindca drumul e lung si pana sa ajung mai am de strabatut, vorba cantecului, sapte vai si trei campii.

Si ajungem si la intrarea in orasul Cavnic, prospera statiune, cu partii de schi.

Localitatea are 10 km in lungime sa o strabati pe jos, nu este chiar o plimbarica, mai ales iarna, drumul fiind foarte ingust, serpuind de-a lungul vaii cu acelasi nume, care strabate localitatea, un rau nepoluat acum, care in aval are si un traseu de chei superbe inainte de confluenta cu raul Lapus, unindu-se cu acesta in locul numit "Intre rauri" un loc de o rara frumusete si virginitate, fara drumuri, nici macar pentru motoare, practicabil doar pe jos sau cu barca! (dar cu atentie, cu ambarcatiunile:)) )

Da ma lua-i, lua-i, cu povestile si cale lunga mai e pana.

Ajungem si la intrarea in traseu, dupa ce traversam orasul si trecem pasul "Netedea" pe la icoana aflata la altitudinea de1000m. Dupa o scurta pregatire pornim in jur de 10-12 km dus si tot atat la intors. Sa vedem.

Suntem depasiti.

Padurea ne incanta cu cromatica de culori de octombrie:

Superbe locuri!!

Stanele vor reveni in primavara, pana atunci, adaposturile raman in asteptare!

Explicatii:

Suntem cam la jumatatea traseului propus si timpul este mirific, ne bucuram de o zi superba:

Vom intra iar in padure :)

Exploatari forestiere.

Continuam in mare voga!

Indicatorul spre "Taul Morarenilor" sau lacul fara fund cum mai spune legenda!

Apare si Creasta Cocosului in zarea apropiata:

Odihna scurta.

Contemplarea panoramei.

Generatii.

Incercam putin si Creasta, dar e prea mult, alta data, mai avem cale lunga pana la .. reno!!! Ne hotaram sa ne intoarcem sa ne mai minunam de peisaj.

A fost un traseu frumos si plin de culoare! Cam asta a fost povestea zilei de ieri, 12 octombrie 2008. Carari insorite si pline de bucurii tuturor Carpatistilor! :)

Luni, 13 octombrie 2008 - 18:29 
Afisari: 4,502 


pisti2004