Ghid montan Muntii Vrancei

Hidrografie

Reteaua hidrografica are o distributie radiara, pe ambele flancuri montane. Vaile dirijate catre rasarit apartin bazinului hidrografic Siret, iar cele orientate spre apus revin bazinului Olt. Cat priveste regimul hidrografic al apelor din muntii Vrancei, el se manifesta prin variatia sezoniera a principalilor parametri.

Cea mai mare parte a scurgerii are loc la sfarsitul primaverii, circa 44% al si in prima jumatate a verii, aproape 30%, cand se produc si cresteri substantiale de debite lichide, provocand insemnate viituri.

Siretul colecteaza din cuprinsul muntilor Vrancei o retea de ape constituita in cinci bazine hidrografice individuale: Oituz, Susita, Putna, Ramnicul Sarat si Buzau.

Bazinul Oituz este reprezentat de raul cu acelasi nume si afluentul sau, Casinul.

• Oituzul isi are obarsia la circa 1000 m inaltime, pe povarnisul nordic al culmii dintre Musat si Lepsa, margineste la apus muntii Bretcului si se orienteaza pe directia sud-nord;


• Casinul isi aduna apele din extremitatea de nord-vest a muntilor Vrancei, de pe versantul nordic al culmii Clabuc-Zboiana Neagra
  Bazinul Susita, cu o suprafata de 410 kmp, ocupa contactul dintre culmile muntoase Zboiana Neagra-Tiua Golasa, la vest, si depresiunea subcarpatica Soveja, la est. In depresiune, Susita primeste din stanga Dragomirna, Chiua si Dumicisu, iar din dreapta Paraul Negru.

Bazinul Putna are o suprafata de 2742 kmp, din care circa jumatate inglobeaza muntii Vrancei, drenand in exclusivitate flancul rasaritean al acestora. La alcatuirea bazinului hidrografic participa si raul Zabala si paraiele montane:

• Putna, care se constituie dintr-un manunchi de izvoare, dirijate pe versantul nordic al culmii Lacauti-Arisoaia, de la o altitudine maxima apropiata de 1700 m; in aval de satul Lepsa, Putna se angajeaza intr-un defileu lung de circa 7 km; de la obarsie pana la Tulnici, Putna primeste o sumedenie de afluenti, cei mai importanti fiind Tisita, Coza, Stogu, Babovici, Valea Marului, Paraul Gresului si Lepsa.


• Tisita, cu o suprafata de 54 kmp, se formeaza din unirea Tisitei cu Tisita Mica, care isi aduna apele din masivele Zburatura si Condratu.


• Coza, cu un bazin de 51 kmp, se formeaza din paraul Mioarele si paraul lui Toader, delimitand la sud muntele Coza.


• Zabala, cu o suprafata totala de 546 kmp, se formeaza din ingemanarea Arisoarei cu Zabala, iar aceasta din urma cu Mardaru, paraie ce se organizeaza pe versantul sudic al muntelui Arisoaia si cel estic al Lacautiului.


• Naruja, cu o suprafata de 166 kmp, este cel mai scurt curs principal-30 km-si se varsa in Zabala pe raza comunei Naruja; cele mai reprezentative cursuri afluente ale Narujei sunt Balosu si Misina, vai care pornesc de sub culmile Pietrosu si Zboiana Frumoasa.

Bazinul Ramnicu Sarat, cu o suprafata de 943 kmp, din care muntilor Vrancei le revine doar obarsia raului. Isi are obarsia pe versantul sudic al masivului Furu, la circa 1310 m altitudine.

Bazinul Buzau, cu o suprafata de 441 kmp, se infiripa la nord-nord-vest de vf.Lacauti, la o altitudine de circa 1650 m. In aval de

Comandau, aduna o sumedenie de afluenti, cei mai importanti fiind:

• Basca Mica, cu un bazin propriu de 233 kmp si circa 44 km lungime; izvoraste la cateva sute de metri de vf.Lacauti, de la aproape 1700 m.


• Slanicul, care se formeaza pe povarnisul sudic al masivului Furu si pe versantul estic al muntelui Neharna Mica.

Bazinul hidrografic Olt colecteaza putine cursuri de apa de pe teritoriul muntilor Vrancei. Afluentii:

• Raul Negru primeste din Vrancei doar doua paraie: Ojdula si Ghelnita


• Ojdula, cu un bazin de 48 kmp si o lungime de 17 km, se formeaza pe versantul apusean al masivului Musat


• Ghelnita, cu un bazin de 97 kmp si 21 km lungime, rezulta din unirea Ghelnitei Mari cu Ghelnita Mica

Dintre lacuri amintim: Lacul fara nume de pe albia Zabalei, Lacul Verde, de pe paraul Lepsa, Lacul Negru, situat in bazinul Narujei, la 1235 m altitudine, pe versantul stang.

Data actualizarii: 01.06.2014