Septembrie 2023

Octombrie 2023

Atentie! Nu toate descrierile cuprinse în ghid au fost actualizate. Unele dintre acestea pot contine greseli. Înainte de a efectua o drumetie în zona, va rugam sa contactati reprezentantii locali ai Serviciului Salvamont, pentru detalii.

De asemenea, daca la întoarcerea din tura puteti furniza informatii actuale despre trasee, cabane sau refugii (inclusiv fotografii cu preturi, numere de telefon etc.), va rugam sa le transmiteti prin e-mail (carpati AT carpati PUNCT org), în vederea actualizarii informatiilor din Ghid. Astfel, veti reusi sa ajutati alte persoane, iar voi, la rândul vostru, veti putea beneficia de informatiile transmise de catre alti membri.

Ghid montan Muntii Vrancei

Flora

Date fiind altitudinea si conditiile climatice, vegetatia caracteristica muntilor Vrancei este cea de padure si de pajisti montane secundare. In arealul formatiunii silvestre se disting doua etaje: unul inferior, cu arborete de

amestec-foioase si rasinoase si unul superior, alcatuit din rasinoase (conifere).

Padurile de amestec ocupa, indeosebi, jumatatea rasariteana a muntilor Vrancei si prefera versantii sudici, participarea speciilor de conifere fiind subordonata arborilor cu frunza cazatoare. Dintre speciile de foioase se face remarcat fagul (Fagus silvatica). El se asociaza cu paltin (Acer platanoides), carpen (Carpinus betulus), frasin (Fraxinus excelsior), mesteacan (Betula pendula), mai rar gorun (Quercus petraea), ulm de munte (Ulmus glabra) sau arin (Alnus viridis).

Padurile de conifere urca pana aproape de cele mai inalte varfuri, acoperind, cu predilectie, jumatatea apuseana a zonei montane, precum si versantii cu expunere nordica:molidul (Picea abies), bradul (abies alba), pinul silvestru (Pinus sylvestris). Pe suprafete inulare se dezvolta molidisuri pure, bradete sau pinete. Codrii propriu-zisi de molid se intalnesc in cuprinsul vailor Putna, Zabala, Basca Mare, Basca Mica, Naruja, Misina etc.

Vegetatia specifica pajistilor montane o reprezinta asociatiile de: taposica (Nardus stricta), paius (Festuca rubra), trestioara (Calamagostris arundinacea), firuta (Poa violacea), afin (Vaccinium myrtillus), merisor (Vaccinium vitisidea), iarba neagra (Calluna vulgaris), ienupar (Juniperus communis). In jurul stanelor mai apar stevia (Rumex alpinus), stirigoaia (Veratrum album), iar in zonele mai umede cresc rogozuri (Carex alba, Carex distans), brusturele caprei (Teleckia speciosa) si alte specii hidrofile.

Primavara aduce in pajistile montane si in poieni brebenei (Corydalis solida), toporasi (Viola bielziana, Viola bicolor), crucea voinicului (Hepatica transsilvanica). Pe vf.Goru este prezent jneapanul (Pinus mugo).

Data actualizarii: 01.06.2014