Ghid montan Muntii Rodnei

Geologie

Muntii Rodnei se remarca prin inaltime si masivitate, asemeni Muntilor Fagaras, caracteristici determinate in primul rand de constructia geologica fiind cea mai proeminenta unitate muntoasa din Carpatii Rasariteni. Ca şi restul catenei carpatice, Munţii Rodnei s-au înălţat în perioada marilor cutări ale scoarţei pămîntului, în era secundară, pătrunzînd ca un pinten lat spre V, între Depresiunea Bîrgaelor şi cea a Maramureşului. Alcătuirea şi aspectul orografic al masivului au cunoscut, după aceea, modificări continue, frămîntările de mai tîrziu ale scoarţei şi acţiunea agenţilor fizici, aducînd şi ele însemnate prefaceri în înfăţişarea pe care Munţii Rodnei o căpătaseră încă din prima fază de orogeneză. In terţiar (miocen) s-au produs, de exemplu, deplasările de strate care, Între altele, au dat naştere faliilor din sudul şi nordul masivului; adînca ruptură din N (falia Dragoş Vodă) a imprimat Munţilor Rodnei caracterul de horst, hotărîtor pentru aspectul sălbatic al versantului în cauză.

În linii mari, relieful actual al Munţilor Rodnei a fost modelat în pliocen şi cuaternar. Fundamentul masivului este alcătuit din şisturi cristaline de epizonă, iar cuvertura este formată în mare parte tot din şisturi cristaline (mezozonale, de data aceasta). Toate aceste şisturi (fundament şi cuvertură) sînt străbătute de diorite, gnaisuri, graniţe etc.

O mare varietate de roci prezintă cuvertura, mai ales În zonele vestice şi sudice ale masivului,

unde rocile eruptive mai noi (dacite, andezite etc.) sînt însoţite de roci sedimentare (marne, gresii, calcare etc.): în zona Inăului întîlnim importante masive de parasnaisuri, micaşisturi şi cloroşisturi. Merită a fi menţionate conglomeratele cu cuarţ alb şi gresiile calcaroase din V (Piatra cea Oneroasă), calcarele numulitice şi recifale (Fundul Izei şi Izvorul Bătrîna), şisturile argilo şi marno-calcaroase (Valea Carelor şi valea Sălăuţa, către Romuli).

Prezenţa rocilor eruptive noi este atestată de numeroasele „măguri" pe care le întîlnim atît de des în lungul faliei sudice (valea superioară a Someşului Mare) şi care imprimă peisajului din această parte a Munţilor Rodnei un caracter aparte.

De un farmec deosebit - elemente de mare atracţie turistică - sînt şi celelalte vestigii ale acţiunii gheţarilor din Munţii Rodnei. Este vorba de numeroase lacuri glaciare, iezere sau „ochiuri de mare", risipite în căldările superioare ale masivului. Dintre ele, iezerele Buhăescului (lacuri de vale) şi tăul Lala Mare (lac de Zănoaga) sînt cele a căror înfăţişare este mai plină de poezie şi de frumuseţe.

Data actualizarii: 20.05.2014