Flora
Portretul vegetal al Munților Rodnei este caracterizat îndeosebi de existența pădurilor care îmbracă văile și culmile pînă în jurul a l 700 m alt. Golul alpin este mai întins în partea de răsărit a masivului, unde pădurea coboară la altitudini mai joase. În afara făgetelor, care se ridică aici pînă la circa l 380 m, pădurile de sus ale Rodnei sînt alcătuite mai ales din brad și molid. Tufărișurile de durzăi (Pinus pumilia Haenke), nume sub care este cunoscut de localnici jnepenișul, extind zona plantelor lemnoase la altitudini superioare celor pînă la care ajunge molidul.
Prin lunile iunie și iulie, covoarele de smirdar (Rhododendron kotschyi), adevărate vetre de
văpăi roșietice, colorează viu plaiurile și versanții Zănoagelor pe suprafețe întinse. Tufe dese de afini podesc golul alpin, iar în lăstărișul tînăr ce se ridică viguros, tufărișurile de zmeură cresc uimitor de bogat. In sfîrșit, în zonele de calcar din jurul Cormaiei și Pietrei Rele reîntîlnim minunata floare-de-colți (Leontopodium alpinum), podoabă a naturii ce trebuie ocrotită în mod deosebit, pentru a preîntîmpina dispariția ei din masiv.
Ca o raritate la altitudini mari, semnalăm existența în Muntele Saca, la aproape l 600 m înălțime, a unor mici întinderi de teren pe care cresc minunate narcise de munte. Pe povîrnișurile Inăului cresc frumoși trandafiri galbeni, sălbatici, dar plăcut mirositori, iar în jnepenișurile din zona lacului Lala Mare se întîlnește zîmbrul, unul dintre copacii care îmbrăcau muntele în timpul glaciației cuaternare.
Data actualizarii: 20.05.2014