Fauna
Nevertebrate
În rândul nevertebratelor se găsesc cele mai multe endemite animale din Retezat, fiind identificate până în prezent 9 taxoni endemici de fluturi de zi, dar care vor avea nevoie de confirmarea majorității specialiștilor, cel puțin 6 specii endemice de plecoptere și 4 de trichoptere. Ultimele două grupuri sunt în mod particular asociate cursurilor de apă. Viermii inferiori (nematode) au fost bine studiați, având mai mult de 143 de specii găsite în această zonă (incluzand 8 endemite).
Unele genuri, cum este de exemplu Erebia, din ordinul Lepidoptera, ajung aici la diversități specifice foarte ridicate. Astfel, acest gen, relict glaciar, are în Retezat o răspândire altitudinală aproape similară cu cea latitudinală pe care o are genul în emisfera nordică.
Vertebratele au în parc reprezentanți din toate clasele întâlnite în România.
Dintre ciclostomi, în râuri întâlnim cicarul, Eudontomyzon danfordi, una dintre cele trei specii de agnate din România, a cărui prezență reprezintă încă o dovadă a calității apelor Munților Retezat. În anii '60 - '70 ai secolului trecut au fost introduși în câteva lacuri din Parcul Național Retezat păstrăvii de lac, Salmo trutta lacustris, subspecie neindigenă adusă din Alpi. Cercetătorii consideră că această subspecie a fost unul dintre factorii care au cauzat scăderea populațiilor de amfibieni care utilizează ca locuri de înmulțire lacurile glaciare.
Mai mult de jumătate din numărul de specii de amfibieni întâlnit în România, totalizând 11 specii, pot fi întâlnite în Retezat. Aici s-a găsit și subspecia ampelensis a tritonului comun, Triturus vulgaris, subspecie considerată endemit carpatic și subspecie prioritară, găsindu-se pe anexa III a legii 462/2001.
Broasca roșie de munte, Rana temporara, se consumă în unele localități din apropierea Parcului. Numeroase exemplare, majoritatea femele, se colectează pentru consum în perioada de reproducere.
Reptilele sunt reprezentate în parc prin 9 specii, aproape 40% din reptilele terestre ale României. Cu toate că doar o specie este considerată rară la nivel național, șase sunt considerate vulnerabile. Convenția de la Berna cuprinde toate reptilele din Retezat pe anexele sale II (4 specii) și III (5 specii), iar directiva 92/43/EEC asigură statut de specii care necesită o protecție strictă pentru 5 specii din Retezat, integrându-le în anexa IV. Tot în anexa IV, a speciilor strict protejate, dar a legii 462/2001, sunt cuprinse 6 din speciile întâlnite în parc.
Cu toate că s-au semnalat foarte puține cazuri de mușcături de vipera în zonă, acestea sunt de cele mai multe ori omorâte de turiști și localnici.
Numărul speciilor de păsări întâlnite în parc și în zonele apropiate, pe văile mari ale masivului și în zona lacurilor de acumulare din apropiere, este mare pentru o zonă montană. Acestea însumează 185 de specii, reprezentând aproximativ jumătate din speciile de păsări ale României. Din acestea, 122 sunt specii cuibăritoare în parc și în zonele apropiate.
Aici se pot întâlni specii rare, cum sunt acvila de munte, Aquila chrysaetos, reprezentată și pe sigla parcului, acvila țipătoare mică, Aquila pomarina, șerparul, Circaetus gallicus, șoimul călător, Falco peregrinus, cocoșul de munte, Tetrao urogallus, buha, Bubo bubo, cucuveaua pitică, Glaucidium paseinum, barza neagră, Ciconia nigra, ciocănitoarea cu spate alb, Dendrocopos leucotos, și multe alte specii rare.
Mamiferele determinate până în prezent în Munții Retezat, numărând 55 de specii, reprezintă peste 23% din mamiferele terestre ale Europei, ceea ce arată încă o dată diversitatea habitatelor naturale prezente aici.
Parcul oferă condiții pentru supraviețuirea celor mai importante dintre carnivorele mari europene: lupul, Canis lupus, ursul, Ursus arctos și râsul, Lynx lynx. De asemenea, se întâlnesc în parc ierbivore mari, cum sunt capra neagră, Rupicapra rupicapra, cerbul, Cervus elaphus și căpriorul, Capreolus capreolus. Carnivorele de mai mici dimensiuni, cum sunt pisica sălbatică, Felis silvestris, și muștelidele găsesc în diversele habitate ale parcului micromamifere care le asigură o parte din hrană.
Peșterile din Retezatul Calcaros sunt folosite de urși pe timpul iernii, iar liliecii găsesc aici condiții bune pentru hibernare sau retregere în timpul zilelor de vară. În Parc au fost identificate 13 specii de lilieci, printre care Rhinolophus ferrum-equinum, Vespertilio murinus și Pipistrelus pigmaeus.
Vidrele Lutra lutra pot fi întâlnite pe unele râuri ale Retezatului, folosind resursele bogate în pește.
În anul 1973, o echipă de la Comisia Monumentelor Naturii din cadrul Academiei Române a introdus 20 de exemplare de marmotă alpină provenită din Alpii Austrieci. Marmotele au fost eliberate în căldarea lacului Gemenele, iar în prezent se pot întâlni în toate văile și căldările glaciare de sub șaua Custurii, până în căldarea lacului Zănoaga. Nu se cunoaște încă impactul pe care aceste rozătoare mari, neindigene, îl au asupra vegetației și solului.
Conform legii 462/2001, 22 dintre mamiferele Retezatului necesită o protecție strictă, 9 dintre ele fiind cuprinse și în anexa III a legii, iar 13 sunt specii de animale de interes comunitar, a căror prelevare din natură și exploatare face obiectul măsurilor de management, aparținând anexei 5 a legii.
Diversitatea mare a faunei din Munții Retezat dovedește încă o dată existența unor habitate naturale puțin afectate de activitatea umană.
Data actualizarii: 20.05.2014