Iulie 2025 | L | M | M | J | V | S | D |
---|
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 | 22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 | 29 | 30 | 31 | | | |
August 2025 | L | M | M | J | V | S | D |
---|
| | | | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 | 22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 | 29 | 30 | 31 | | | | | | | |
|
Atentie! Nu toate descrierile cuprinse în ghid au fost actualizate. Unele dintre acestea pot contine greseli. Înainte de a efectua o drumetie în zona, va rugam sa contactati reprezentantii locali ai Serviciului Salvamont, pentru detalii.
De asemenea, daca la întoarcerea din tura puteti furniza informatii actuale despre trasee, cabane sau refugii (inclusiv fotografii cu preturi, numere de telefon etc.), va rugam sa le transmiteti prin e-mail (carpati AT carpati PUNCT org), în vederea actualizarii informatiilor din Ghid. Astfel, veti reusi sa ajutati alte persoane, iar voi, la rândul vostru, veti putea beneficia de informatiile transmise de catre alti membri.
Ghid montan Muntii Rarau - Giumalau
Fauna
Fondul cinegetic al acestor masive are splendide exemplare de urs brun (Ursus arctos), cerbi si ciute (Cervus elaphus), capriori si caprioare (Capreolus capreolus), mistreti (Sus scrofa), rasi (Lynx lynx); spre paolele muntilor apar vulpile (Canis vulpes), jderii (Martes martes), veveritele (Scirius vulgaris), mai rar lupii (Canis lupus) si iepurii (Lepus europaeus). Dintre celelalte specii sunt prezenti liliecii (Myotis oxygnatus) in pestera Liliecilor de pe podul Raraului si soarecele de zapada(Microtus nivalis ulpius). 
Lumea pasarilor este foarte variata-cocosul de munte (Tetrao urogallus) si cocosul de mesteacan (Lyrurus tetrix), corbul (Corvus corax), ierunca sau gainusa (Tetrastes bonasia), fasa de munte (Anthus spinolletta), cinteza alpina (Montifringilla nivalis), vanturelul (Falco tinnunculus), gaita de munte (Nucifraga caryocatactes), gaia (Buteo buteo), brumarita de stanca (Prunella collaris), bufnita sau buha (Bubo bubo), tobosarul padurii (Pica pica), forfecuta (Laxia curvirostra), pitigoiul (Parus major) etc.
Apele adapostesc pastravul indigen (Salmo trutta fario), pastravul curcubeu (Salmo irideus), lipan (Thymallus thymallus), zglavoaca rasariteana (Cottus poecilopus), clean (Leuciscus cephalus), mreana (Barbus barbus), moioaga (Barbus meridionalis), boistean (Phoxinus phoxinus), porcusor (Gobio gobio). Dintre speciile ocrotite de lege apar,rar, lostrita (Hucho hucho), care este cel mai mare salmonid de pe teritoriul Romaniei, unele exemplare putand sa ajunga la peste 1 m lungime si circa 14 kg greutate.
Data actualizarii: 20.05.2014
|
|