Ghid montan Muntii Podu Calului

Geologie

Masivul este constituit din mai multe unitati ale flisului carpatic. Rocile din care sunt formati sunt predominant reprezentate prin gresii, argile si marne. La acestea se adauga, secundar, microconglomerate, marno-calcare, menilite, sisturi disodilice etc. ele alcatuiesc strate cu grosimi de la cativa centimetri pana la 2-10m, dispuse in alternanta.
Cea mai mare parte a masivului

este formata din bancuri groase de gresii, care, frecvent, trec in microconglomerate. Este o formatiune grosiera, dura, rezistenta, de culoare cenusie, care alcatuieste principalele culmi ale acestor munti.

Rezistenta mai mare la eroziune a facut ca fizionomia interfluviilor sa degaje masivitate, iar vaile sa prezinte caractere specifice defileelor.
Faciesurile de Fusaru si Kliwa, desfasurate in partwea central-sudica a regiunii, se remarca prin existenta unor orizonturi extrem de variate ca alcatuire si duritate. Gresiile, tari, galbui-albicioase, predominant silicioase formeaza strate de 0,5-2 m grosime ce alterneaza cu formatiuni moi, friabile, usor de dislocat, reprezentate prin sisturi disodilice, argile etc. Ca urmare, versantii vailor seinfatiseaza extrem de variat, cu frecvente ruperi de panta, avand corespondent in talvegul vailor o serie de praguri; pe podurile interfluviilor apar alternante de varfuri si inseuari.

La aceasta suita de faciesuri, local, se adauga si altele predominant argilo-marnoase sau macroconglomeratice.

Orizonturile si stratele de gresii, argile si marne sunt cutate, cutele avand o directie in general NE-SV. Daca in jumatatea nordica cutele au o dezvoltare normala, in cea sudica ele au fost faliate si deformate, frecvent fiind aduse la stadiul de cute-solzi.Ca urmare, stratele au o cadere foarte mare, adesea fiind chiar verticale. Caracteristicile structurale se reflecta atat in fizionomia generala a reliefului, cat mai ales in detasarea unor forme aparte de tipul zidurilor de gresie, jgheaburile, cuestelor.

Regiunea constituie una din marile unitati ale Carpatilor, care s-a format relativ mai tarziu, si anume in nepzoic. Ea apare cu infatisare de dealuri la finele sarmatianului, dupa care, pe parcursul mai multor faze de ridicare, a fost inaltata si fragmentata. In tot acest timp reteaua hidrografica a fragmentat intens suprafata initiala si a creat, alaturi de alte procese morfogenetice, infatisarea de astazi.
Nu trebuie uitat nici faptul ca miscarile neotectonice din cuaternar s-au manifestat prin ridicari mult mai intense in sectorul central, pe aliniamentu Ciucas-Siriu-Penteleu, aici inregistrandu-se cele mai mari valori altimetrice.

Data actualizarii: 08.05.2014