Geologie
Istoria geologică a munților Parâng începe din cele mai vechi timpuri, rocile din care este alcătuit masivul având diferite geneze, ca o consecință a locurilor ( domeniilor ) diferite în care s-au format.
În prezent se admite că aria munților Parâng aparține mai multor unități, după cum urmează:
1. Pânza Getică, puțin răspândită în Parâng: un petic redus ca dimensiune, pe stânga văii Jiului, la intrarea în defileu; în zona Obârșia Lotrului - Poiana Muierii - muntele Capra și eventual munții Câmpii ( situați între Jiul de Est și Jieț), dacă se admite că limita nordică a Parângului trece pe valea Jiului de Est. Rocile aparținând Pânzei Getice sunt puternic metamorfozate și reprezentate prin paragnaise, micașisturi, gnaise cuarțo-feldspatice, amfibolite. Vârsta lor este apreciată la circa 850 milioane de ani, adică precambriană.
2. Unitatea Danubiană este prezentă prin două mari grupuri de roci: Grupul Dragșan, ocupând partea de nord a munților Parâng, și Grupul Lainici-Păiuș, în sud, despărțite între ele printr-o linie mediană orientată est-vest. Grupul Dragșan este alcătuit în special din roci amfibolice și gnaise micacee, iar în Grupul Lainici-Păiuș predomină rocile calcaroase grafitoase și gnaisele cuarțitice cu biotit, foarte strâns asociate cu roci granitice ( granitul din Parâng ). Rocile aparținând acestor două grupuri sunt de asemenea puternic metamorfozate, iar vârsta lor este considerată tot precambriană.
Roci mai slab metamorfozate și de vârstă mai tânără sunt cele care aparțin așa-zisei formațiuni de Latorița, probabil devoniană ( paleozoic ), răspândită pe aria în care sunt cantonate și rocile aparținând Grupului Dragșan. Rocile acestei formațiuni se întâlnesc la est de valea Jiului și la izvoarele văii Lotrului, fiind reprezentate prin diferite tipuri de gresii metamorfozate, calcare cristaline, șisturi sericitoase și roci eruptive bazice metamorfozate. Rocile mai tinere, jurasice și cretacice, pot fi și ele foarte slab metamorfozate și sunt reprezentate predominant prin calcare.