Ghid montan Muntii Oas - Gutai

Hidrografie

Muntii Gutai dispun de o retea hidrografica densa datorita suprafetei extinse a zonelor impadurite si precipitatiilor relativ bogate. Apele ce strabat acest masiv muntos apartin bazinului hidrografic al Tisei, fie direct, fie prin intermediul Trotusului si Somesului.
Sistemul hidrografic al Tisei dreneaza apele

din partea nordica si estica a masivului, atat prin intermediul unor afluenti (Iapa, Sasarau, Baia, Sugatagul Mare), drenand in special marginile muntilor Gutai, cat si prin intermediul Marei si Sapantei, doua dintre principalele rauri din perimetrul masivului.

Mara se formeaza in aval de Cheile Tatarului, prin unirea vaii Brazilor cu valea Runcului; iesind in depresiunea Maramuresului, Mara conflueaza cu Rausorul, iar la Feresti cu principalul sau afluent, Cosaul, ale carui ape provin insa in majoritatea din muntii Varatecului. La Vadu Izei, Mara isi impreuneaza apele cu Iza, care pana la varsarea in Tisa colecteaza si apele Sugaului.

Sapanta dreneaza zona centrala si nordica a masivului, avand un bazin ramificat, cu numerosi afluenti: Runcu, Nadosa, Sapancioara etc.
Sistemul hidrografic al Turului isi aduna apele din muntii Oasului si din versantul vestic al muntilor Gutai.

Turul, format prin unirea vaii Buianului cu valea Goroha, strabate pe circa 11 km zona montana.

Valea Rea, denumita pe cursul superior Raul Mare sau Valea Raului, apoi Valea Roasa, are o lungime de circa 13 km in zona de munte, dreneaza intreaga zona dintre pasul Sambra Oilor si vf.Rotunda. Inainte de a se varsa in Tur, Valea Rea primeste apele Vaii Albe, ce strabate o zona cu intinse fanete si pasuni, avandu-si izvoarele sub vf.Buian.

Talna Mare dreneaza depresiunea Luna-Ses,

adunandu-si apele din versantul nordic al vf.Pietroasa. Inainte de a se varsa in Tur, primeste apele Talnei Mici, care prin afluentii din zona de obarsie-Vararia, Carpenul, Puturoasa-dreneaza zona dintre Muntele Mic si vf.Cosma.

Sistemul hidrografic al Somesului dreneaza partea sudica a masivului, atat direct, prin afluentii din sud-vest-Baita, Nistru, Valea Mare, Cicarlau, Ilba, Seinel, cat si prin intermediul Lapusului.

Cavnicul, ce constituie limita de sud-est a masivului, izvoraste de sub pasul Neteda si strabate muntii Gutai pana in satul Surdesti.Strange apele dintre creasta inalta a Gutaiului si vf.Mogosa, cu debite ridicate datorita precipitatiilor abundente din acest sector.

Firiza, cel mai important afluent al Sasarului, se formeaza prin unirea apelor Sturului cu ale Blidarului. In aval, primeste numerosi afluenti cu debite bogate:Pistruia, Frantusca, Valea Neagra, Valea Romana, Valea Jidovoaia.

Ca rezultat al activitatii postvulcanice, mofetice, s-au format numeroase izvoare de apa minerala(denumite de localnici borcuturi), cu o distributie extrem de neuniforma, acestea fiind concentrate in zonele marginale ariei vulcanice. Cele mai numeroase izvoare minerale apar in partea vestica a muntilor Gutai, in zona Certeze (Borcutul Talharilor, Cicic, Apollo), Negresti Oas (Poptileni, Vraticel, Borcutul Pintii), Izvorul Luna-Ses, Baile Puturoasa. In partea sudica avem izvorul din cartierul Valea Boecutului al municipiului Baia Mare, apele mineralizate de la Apa Sarata, borcutul Ferneziului de pe malul lacului de acumulare de la Firiza, apa minerala ce deverseaza din forajul sapat pe valea Creanga Pustie, borcutul Chiuzbaii, izvotul de pe valea Borcutului - Baia Sprie, apele puternic mineralizate folosite in scop balnear la baile Danesti.

In depresiunea Maramuresului, cel mai cunoscut este izvorul mineral de la Sapanta, alte izvoare fiind cunoscute la Huta Teceului(la nord de pasul Stramba Oilor) si in zona satului Breb.

Data actualizarii: 15.05.2014