Flora
Padurile acopera, de regula, suprafetele cu altitudini de peste 600 m: etajul molidisurilor constituit din molid (Picea excelsa) si brad (Picea alba) la altitudini de peste 800-900 m, la limita inferioara aparand in amestec fagul (Fagus silvatica)
si etajul fagetelor aflat sub limita mentionata, constituit din fag pur sau in amestec cu carpenul (Carpinus betulus). Uneori, in acest ultim etaj apare paltinul (Acer pseudoplantanus) si gorunul (Quercus petraea) spre limita inferioara.
Cele mai bogate pasuni alpine sunt in golurile de munte, la peste 1500 m; se pasuneaza 4-5 luni pe an. Acestea sunt ocupate de diferite specii de paiusuri (Festuca pseudovina, F.supina, F.sulcata), trifoiul de munte (Trifolium montanum), teposica (Nardus stricat), iarba vantului (Agrosetum tenuis) s.a. Frecvent se intalneste afinul (Vaccinium myrtillus), care se culege in special pe muntele Sandru. Golurile montane datorate defrisarilor sau cele din zonele de padure distruse de vanturile catabatice sunt ocupate de arbustii fructiferi: zmeurul (Rubus idaeus), care se gaseste in Valea Tiganca, Valea Mare si murul (Rubus hirtus).
In pasuni se intalnesc numeroase plante cu flori: sanziene de munte (Asperula capitata), garofita (Dianthus gelidus), romanita de munte (Arthemis carpatica), coada soricelului (Achillea schurii), clopotei (Campanula alpina) etc, si in poieni se mai remarca margarete (Chrysanthemum leucanthemum) si multe altele.
La altitudini mai mici, de 700-500 m, se intalnesc alti arbusti fructiferi: alunul (Coryllus avelana), cornul (Cornus mas), macesul (Rosa canina) si porumbarul (Prunus spinosa).
Plantele ocrotite de lege se intalnesc in zona superioara, spre culmea Nemirei, a vailor Slanic, Dofteana, Izvorul Alb, Izvorul Negru-papucul doamnei (Cypripedium calceolus) si sangele voinicului (Nigitella nigra, N.rubra); in locurile stancoase greu accesibile se intalneste floarea de colt (Leontopodium alpinum).
Data actualizarii: 15.05.2014