Ghid montan Muntii Lotrului

Fauna

Dintre mamifere, reţin atenţia speciile de interes cinegetic, cum este ursul (Ursus arctos), stăpân ai pădurilor de molid, care urcă vara până la golul de munte, pentru ca toamna să se apropie de satele de pe văi, ademenit de dulceaţa

fructelor; cerbul (Cervus elaphus), o adevărată podoabă a pădurilor din Balindru, Haneşu, Goaţa, Sărăcinu Mare, Conţu, Toamna, la vremea brumelor ne încântă cu sunetele guturale în care resimţim toată puterea şi vigoarea Carpaţilor noştri.

Căpriorul (Capreolus capreolus) se întâlneşte mai cu seamă în pădurile de foioase şi rariştile de pe Dobrun, Poiana Arsă, Soci, Turnurele, Poiana Suliţei etc. Capra neagră (Rupicapra rupicapra) ocupă biotipurile stâncoase din căldările Steaja, Zănoaga Cristeştilor şi Balindru, iar când sunt urmărite de răpitori se retrag în stâncăriile din Cataractele Lotrului.

Felinele sunt reprezentate de pisica sălbatică (Felix silvestris), jderul de copac (Martes martes), jderul de piatră (Martes foina), ca şi de râs (Lynx lynx), acesta numărând tot mai puţine exemplare. Lupul (Canis lupus) numără încă multe şi viguroase exemplare, deşi a plătit tribut greu fenomenului de exterminare. Mistreţul (Sus scrofa), aflat în creştere numerică, coboară adesea în terenurile cultivate provocând daune.

În Munţii Lotrului sunt, de asemenea, prezente şi veveriţe (Sciurus vulgaris), pârşii (Glis glis), şoarecii de pădure (Silvaemus silvaticus) şi alte rozătoare.

Lumea păsărilor este bogat reprezentată, atât prin păsările mici, insectivore (piţigoi, vrăbii, mierle, cinteze, ciocănitori etc.), cât şi prin răpitori ca eretele vânăt (Circus cyaneus), uliul (Accipiter gentilis), huhurezul (Strix aluco) ş.a. În molidişuri întâlnim buha (Bubo bubo), forfecuţa (Loxia recurvirostră), precum şi ciocănitoarea (Ficus canus). Cel mai de seamă reprezentant al avifaunei din etajul molidişurilor rămâne cocoşul de munte (Tetrao urogallus), prezent în bazinele văilor Frumoasa, Sadu şi Lotru.

În pajiştile subalpine trăiesc exemplare de brumăriţa de stâncă (Prunella collaris) şi fâsa de munte (Anthus spinoleita).

Dintre reptile se întâlnesc: şopârla verde (Lacerta viridis), şopârla cenuşie (L agilis), şopârla de munte (L. vivipara), vipera comună (Vipera berus) ş.a.

Pădurile de pe văile umede adăpostesc şi o serie de amfibieni ca: broasca de pădure (Rana temporaria) şi salamandra (Salamandra salamandră).

Fauna piscicolă este reprezentată mai cu seamă de păstrăvul indigen (Salmo trutta fario), prezent în Lotru, Sadu, Frumoasa şi afluenţii lor, păstrăvul curcubeu (Salmo irridaeus) prezent în lacurile de acumulare, lipan (Thymallus thymallus), boiştean (Phoxinus phoxinus) ş.a. Pe cursul inferior al râurilor care înconjoară aceşti munţi se mai pescuiesc: mreana (Barbus barbus), scobarul (Chondrostoma nasus) şi cleanul (Leuciscus cephalus). Apele Oltului mai adăpostesc încă şi câteva specii de peşti, dar fără importanţă economică.

Fauna de nevertebrate terestre cunoaşte şi în Munţii Ştefleşti numeroşi reprezentanţi din grupul viermilor, al monistelor, dar mai ales dintre Artropode. Sunt prezente: şarpele orb (Geophillus), scolopendra şi numeroase ordine de insecte (Coleoptere, Lepidoptere, Ephemeroptere, Odonaie, Homoptere, Heteroptere, Hymenoptere etc.).

În apele pâraielor se întâlnesc larvele insectelor din ordinul Epheroptera (rusalii), Odonata (libelula) ş.a.
În sectorul sud-estic ai Munţilor Lotrului, pe sub pietre şi prin crăpăturile rocilor sedimentare se întâlnesc numeroşi scorpioni (Euscorpius carpathicus).

Data actualizarii: 14.05.2014