Ghid montan Muntii Latoritei

Rezervatii

Teritoriul Munţilor Latoriţei adăposteşte încă în cuprinsul său numeroase rarităţi floristice, arbori seculari şi monumente ale naturii, din care vom menţiona pe cele mai importante.

In stîncăriile de la Muntinu şi Urdele creşte pe calcare şi dolomite delicata floare de colţ (Leontopodium alpinum), alături de o leguminoasă rară (Hedysarum hedysaroides). Tot în acest sector a fost găsită o specie de scrîntitoare (Polentilla haynaldiana), endemică pentru Carpaţii Meridionali, cu arealul în Munţii Parîng.

Pe stîncile calcaroase de la Borneşu creşte feriga Ceterach officinarum, aflîndu-se aici la limita nordică a arealului său. La izvoarele Latoriţei se ridică singuratic dintre jnepeni, jalonînd limita superioară a arboretelor, cîte un exemplar de zîmbru (Pinus cembra), relict postglaciar cu o răspîndire limitată.

În abrupturile Părăginosului şi în cheile Rudăresei creşte tisa (Taxus baccata), alt important monument al naturii. Tot dintre arbori menţionăm prezenţa zadei (Larix decidua var. polonicaj, răspîndită mai cu seamă în defileul Latoriţei. Această staţiune cuprinde arbori puternici care consolidează stîncile aflate într-un grad înaintat de mobilitate.

Pe culmea care coboară spre lacul Petrimanu, aparţinînd Muntelui Petrimanu, se pot întîlni numeroşi paltini de munte (Accr pseudoplatanus) de dimensiuni considerabile. Cei care străbat Culmea Ştevia au posibilitatea să admire un fag secular cu diametrul de aproape doi metri, situat pe marginea drumului de culme, declarat arbore ocrotit. Astfel de exemplare se mai întîlnesc sporadic şi pe Muntele Vînăta. Pajiştile montane adăpostesc şi plante ocrotite ca: bulbucii de munte (Trollius europaeus, iar pe malul pîraielor creşte angelica (Angelica archangelica).

Bibliografie:
* Dr. Ploaie Gheorghe - Muntii Latoritei - Ghid turistic, Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1987

Data actualizarii: 08.07.2010