Ghid montan Muntii Latoritei

Aflaţi într-o zonă mai izolată, în care influenţa omului a fost limitată, Munţii Latoriţei adăpostesc încă o mare varietate de specii animale, unele dintre ele valoroase din punct de vedere cinegetic, economic sau stiinţific. Dintre mamifere se întîlnesc cele ce constituie vînatul mare. Ursul brun (Ursus arctos), stăpîn al pădurilor de molid, urcă vara pînă în zona alpină, adăpostindu-se în jnepenişuri, pentru ca toamna să coboare în apropiere a satelor, în căutare de hrană.

Cerbul (Cervus elaphus), o adevărată podoabă a munţilor, este întîlnit în întinsele păduri din Coasta Bengîi, Miru, Bora, Puru şi Părăginosu, impresionînd toamna, la vremea brumelor, prin mugetul său caracteristic (boncănit), care se aude de la mari depărtări, în singurătatea munţilor. Capra neagră (Rupicapra rupicapra) ocupă biotopurile stîncoase din abrupturile estice ale culmii Repezi-Părăginosu. Mistreţul (Sus scrofa) populează pădurile de fagi, dar uneori ajunge pînă în etajul subalpin.

Dintre răpitoare se întîlnesc în număr mic: lupul (Canis lupus), jderul (Martes martes) pisica sălbatică (felix silvestris) şi rîsul (felis lynx). La acestea se adaugă şi veveriţele (Sciurus vulgaris), pîrşii (Clis ylis) şi şoarecii de pădure (Apodemus silvalicutii).

Lumea păsărilor cuprinde atît specii de talie mică, insectivore (mierle, piţigoi, cinteze, ciocănitori), cît şi răpitoare (acvile, vinderei, huhurezi etc.). Deşi ascuns în lumea tainică a pădurii de molid şi rar întîlnit de către drumeţ, cocoşul de munte (Tetrao urogallus) rămîne un impresionant reprezentant al avifaunei din aceşti munţi. Primăvara, în perioada de reproducere, poate fi admirat la marginea golului de munte, în poieni în care stăruie încă zăpada. In stîncăriile de la Pietrele Albe trăieşte fluturaşul de piatră (Trichodroma muraria), o pasăre rară cu un penaj frumos colorat.

Dintre reptile, semnificativă este prezenţa viperelor (Vipera berus şi Vipera ammodytes), care populează stîncăriile calcaroase de la Pietrele Albe, Boarneşu, Mogosu şi pe cele de la izvoarele Latoriţei. Tot în stîncării întîlnim şi şopîrla de piatră (Lacerta muraria). Fauna piscicolă este reprezentată în principal de păstrăvul indigen (Salmo truita fario), răspîndit în apele Lotrului, Latoriţei şi în pîraiele Mînăileasa şi Rudăreasa.


Bibliografie:
* Dr. Ploaie Gheorghe - Muntii Latoritei - Ghid turistic, Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1987

Data actualizarii: 08.07.2010