Ghid montan Muntii Hasmas

Hidrografie

Bicazul, orientat SV-NE, strabate masivul de la un hotar la celalalt, impartindu-l in doua parti aproape egale ca suprafata. Dintre afluentii pe care Bicazul ii primeste pe stanga, insotiti fiind in cea mai mare parte de trasee turistice, mentionam: Cupasul, Laposul si Sugaul. Pe dreapta, dintre afluentii mai importanti ai

Bicazului amintim paraiele Bicajel si Damuc.
Bicajelul, afluent pe dreapta Bicazului, izvoraste din sud, de sub varful Iavardi, curge catre nord si se varsa in Bicaz in zona cunoscuta sub numele de Gatul ladului. Pe acest parcurs Bicajelul strabate o regiune pitoreasca, punctata de trei randuri de chei, toate greu accesibile. Intre acestea mentionam Cheile Duruitoarei si Cheile Bicajelului, ambele de o neintrecuta salbaticie. Dintre cheile afluentilor de pe stanga Bicazului mentionam pe cele ale Laposului si canionul ingust al vaii inferioare a Sugaului.

Partea nordica a masivului este brazdata de numeroase paraie, a caror apa le aduna mai jos Putna si Pinticul, afluenti de nadejde ai Bistricioarei. Mentionam in aceasta zona paraiele Balaj si Sumuleu, ultimul insotit de o poteca ce permite accesul spre Poarta Lapos si valea Hagota.

Pe versantul vestic al Hasmasului curg paraie de mai putina importanta, care si-au dirijat cursul catre cele doua bazine, formate de Olt si Trotus. In aceasta zona citam Iavardul si paraul Fagului, tributari ai Trotusului, care aduna majoritatea paraielor aflate in aceasta parte a muntelui.

Lacul Rosu este situat in masivul Hasmas la 980 m alt. in Carpatii Orientali, judetul Harghita pe valea paraului Bicaz inainte de cheile Bicazului; cale de acces DN 12 C,la 25 km de Gheorgheni,respectiv la 35 km de orasul Bicaz.

   Lacul Rosu este cel mai reprezentativ, tipic lac de baraj prin surpare si alunecare din tara noastra. Are cca.1 km lungime, 12,6 ha suprafata si o adancime maxima de 10 m, dar datorita aluviunilor carate de paraie suprafata si adancimea lacului este in scadere lenta. Lacul Rosu s-a format in spatele unui baraj natural, rezultat prin alunecarea, surparea unei mari suprafete de teren de pe versantul nord-vestic, calcaros al muntelui Ucigasul(Ghilcos).

  Fenomenul s-a petrecut in vara anului 1837 in urma unei ploi de lunga durata in zona si un cutremur in regiunea Vrancei.

   Materialul alunecat s-a oprit la baza varfului Suhard de pe partea opusa a paraului Bicaz.Zagazul format a inchis valea, fiind situat mai jos de intalnirea Suhardului cu Paraul Oii si a facut sa se inunde padurea la punctul de confluenta.
 

  Din forma vaii impadurita si inundata a rezultat conturul in forma de cizma pe care il are lacul si prezenta trunchiurilor de molid care strapung luciul apei iesind la suprafata ca niste strajeri ai linistii de pe fundul lacului, dandu-i aspectul atat de specific si unic in peisajul lacustru romanesc. Lacul este alimentat dinspre nord-vest de paraul Suhard, iar dinspre sud de Paraul Oii (Haghimas) cu afluentii sai Licasul si Paraul Rosu, toti veniti din masivul Hasmas.
 

  Langa oglinda apei paduri falnice de molid si foioase urca pe versantii muntilor inconjuratori:Suhardul Mare(1506m) si Suhardul Mic(1352m) la nord,Ucigasul(1407m) la est, Batca lui Cioflec(1184m) la sud- est. Denumirea. Localnicii au dat Lacului Rosu denumirea de "Taul".

   Mai tarziu, prin analogie cu numele celui mai important afluent al sau Paraul Rosu cu aluviunile roscate, denumit si Piatra Rosie, lacul a inceput sa fie cunoscut sub denumirea de "Taul Rosu". Denumirea maghiara: Gyilkos-to = Lacul Ucigas(Ghilcos), provine de la numele muntelui a carei alunecare a dus la formarea barajului implicit a lacului.
 

  Prin aparitia taului in peisajul geografic al regiunii de la izvoarele Bicazului, pitorescul locului a sporit considerabil, iar ansamblul Lacul Rosu - Cheile Bicazului a devenit un obiectiv de o covarsitoare insemnatate turistica. Amenajarile turistice in jurul lacului incep abia in al treilea deceniu al veacului trecut, cand se cladeste Camnul turistilor .Oferind adapost, el prilejuieste cunoasterea regiunii, generand construirea unor case locuite permanent. In anul 1931 prin inmultirea acestora si importanta locului, localitatea a fost declarata statiune climaterica.

Data actualizarii: 12.05.2014