Ghid montan Muntii Hasmas

Geologie

Din punct de vedere geologic, masivul Hasmas face parte din zona cristalino-mezozoica a Carpatilor Orientali. Fundamentul lor este alcatuit din roci cristaline mai mult sau mai putin metamorfozate prin temperatura si presiune, care au schimbat profund caracterul rocilor primare, cristalizandu-le.acestor roci,

inaltate ca munti puternici, li s-au adaugat apoi altele sedimentare, formate in era secundara si care nu au maai fost supuse transformarilor suferite de primele. In fasia centrala a masivului Hasmas, orientata in general nord-sud, cristalinul este acoperit aproape peste tot de depozitele mezozoice. 

Varful Haghimasul Mare, ca si culmea care, trecand prin Haghimasul Negru, se leaga de Muntele Ucigasul, are la baza un sambure de sisturi cristaline, foarte mult metamorfozat. Pe acest miez cristalin s-au depus roci sedimentare. Ici si colo apar calcare, dolomite si, rar, jaspuri, conglomerate si gresii. Catre vest se succed o serie de culmi dezvoltate pe sisturi cristaline.

Incepand din valea Oltului, culmea Hasmas este imbracata in calcare cretacice si marne. Ea apare ca taiata de palos, cu pereti inalti din care curg catre Olt grohotisuri dispuse pe suprafete intinse. Astfel de grohotisuri coboara si pe versantul vestic al varfului Haghimasul Negru catre Paraul Oii. Fata rasariteana a culmii Hasmasului este alcatuita din conglomerate, iar muntele Ucigasul din calcare jurasice.  
 Ramificatia nord-vestica a culmii Hasmas, cu piciorul Muntelui Calului, prezinta in alcatuirea ei multe formatii dolomitice.
 

In alcatuirea Culmii Curmatur, de pe stanga Bicazului, intalnim puternice masive de dolomite de varsta triasica: Muntele Suhard,

Batca Cupasului, Piatra Rosie etc sau zone largi de conglomerate cretacice si formatiuni cristaline, ca Muntele Lapos. Dolomitelor din Suhardul Mare li s-au alipit gresii si conglomerate, roci mai dure.

Spectaculoasele chei ale Bicazului si cele mai mici ale Sugaului spinteca, primele, gigantice mase de calcare jurasice, iar ultimele, calcare de varsta cretacica. Asocierile de jaspuri, cenusi vulcanice, conglomerate, marne si gresii, roci diferit colorate si variate ca forma si alcatuire, care se intalnesc pe traseul Lacu Rosu-Bicazu Ardelean, fac ca imensa spintecatura a Bicazului, pe axa caruia se desfasoara majoritatea punctelor de atractie din regiune, sa constituie unul din cele mai remarcabile itinerare turistice din Carpatii nostri.r campanulele, ca si o larga varietate de Hieracium.

Data actualizarii: 12.05.2014