Flora
Vegetatia muntilor Hasmas este variata si se etajeaza in inaltime, in functie de conditiile impuse de clima, relief, soluri etc. Distingem astfel etajul padurilor si etajul pajistilor. In Hasmas, limita superioara a padurii acopera muntele pana la 1600 m. Unele zone, cun sunt versantul vestic al Culmii Curmatura, cuprins intre varfurile Fratele si Sacadat, versantul vestic al culmii Tulghes-Valea Rece, portiunea varful Iavardi-Surduc, o buna parte a muntilor din zona nordica a masivului (Lapos, Ciurgau, Tosoroc, Criminis etc) sunt mai dezgoliti, reprezentand o vasta zona pastorala.
Zona impadurita a Hasmasului este dominata de rasinoase, predominant fiind molidul (Picea excelsa), mai rar fagul (Fagus silvatica), teiul (Tilia cordata), brad alb (Abies alba), larita (Larix decidua), pinul (Pinus silvestris). Pe alocuri se intalnesc specii de mesteacan pitic (Betula nana), si tisa (Taxus baccata), scorusul de munte (Sorbus aucuparia), jneapan (Pinus montana), ienupar (Juniperus communis) etc. intalnim, de asemenea, vegetatie ierboasa de pasune si fanete montane secundare, instalate in locul padurilor de molid, in care predomina paisul (Festuca rubra), taposica (Nardus stricta) etc.
Dintre fructele de padure citam fragii (Fragaria vesca), zmeura (Rubus idaeus), murele (Rubus hirtus), afinul (Vaccinium myrtillus), merisorul (Vaccinium vitis-idaea), coacaza (Bruckenthalia spiculifolia).
Pasunile sunt acoperite de un covor floral multicolor, din care nu lipsesc specii ierboase ca: spazul (Helleborus purpurascens), mierea ursului (Pulmonaria offininalis), vioreaua (Scilla bifolia), crinul de padure (Lillium martagon), anemona (Anemone transilvanica), galbinele de munte (Ranunculus carpaticus), caprifoiul (Lonicera xylosteum), horsti (Luzula pilosa), macrisul iepurelui (Oxalis acetosella), gentianele (Asclepiadea, Lutea, Acaulis), rogozul (Carex sp.), nu-ma-uita (Myozotis palustris), busuiocul salbatic (Prunella vulgaris), trifoiul salbatic (Trifolium pratense), muschi (Sphagnum sp.), ferigi (Dryopteris filix mas) etc.
Din punct de vedere floristic, teritoriul Cheilor Bicazului este o adevarata arhiva botanica, prezentand o serie de specii rare si endemice. Cele mai interesante plante le gasim cuprinse in flora ierboasa a stancilor si vailor prapastioase si umede din jurul Lacului Rosu. Dintre acestea: ovasciorul carpatic (Avenastrum decorum), firuta (Poa rehmanni), cosacii bicazeni (Astragalus pseudopurpureus), cosacii lui Romer (Astragalus romeri), opaita lui Zawadzki (Melandrium zawadzkii).
Vaile, paraiele si locurile umede din jurul Lacului Rosu sunt un adevarat paradis pentru diferitele neamuri de omag (Aconitum). Pe culmea inalta a masivului, mai ales pe golurile din jurul varfului Haghimasul Mare, cresc frumoase si abundente colonii de sangele voinicului (Nigritella rubra), iar pe versantul acestuia, ca si in zona Surduc, gingasele flori de colt (Leontopodium alpinum), plante ocrotite.
Primavara pasunile sunt zmaltuite de covoare de ghiocel (Galanthus nivalis), branduse de primavara (Crocus heuffelianus), tulichina (Daphne mezereum), iar la inceputul verii apar campanulele, ca si o larga varietate de Hieracium.
Data actualizarii: 12.05.2014