Octombrie 2024 | L | M | M | J | V | S | D |
---|
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 | 22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 | 29 | 30 | 31 | | | |
Noiembrie 2024 | L | M | M | J | V | S | D |
---|
| | | | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 | 22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 | 29 | 30 | |
|
Atentie! Nu toate descrierile cuprinse în ghid au fost actualizate. Unele dintre acestea pot contine greseli. Înainte de a efectua o drumetie în zona, va rugam sa contactati reprezentantii locali ai Serviciului Salvamont, pentru detalii.
De asemenea, daca la întoarcerea din tura puteti furniza informatii actuale despre trasee, cabane sau refugii (inclusiv fotografii cu preturi, numere de telefon etc.), va rugam sa le transmiteti prin e-mail (carpati AT carpati PUNCT org), în vederea actualizarii informatiilor din Ghid. Astfel, veti reusi sa ajutati alte persoane, iar voi, la rândul vostru, veti putea beneficia de informatiile transmise de catre alti membri.
Ghid montan Muntii Godeanu
Geologie
Din punct de vedere geologic, Muntii Godeanu sint alcatuiti din roci vechi puternic metamorfozate, acoperite ici si colo de o cuvertura sedimentara (conglomerate si gresii), in timpul cretacicului mediu si superior aceste roci au incalecat sisturile cristaline mai slab metamorfozate si depozitele lor sedimentare (gresii, calcare) sub forma unei pinze de sariaj (pinza Getica).
Vaile principale (ca Lapusnicul Mare si Cerna) s-au adincit necontenit in formatiunile sariate (incalecate) si au inlaturat pe mari portiuni rocile dure ale pinzei Getice, scotind la lumina zilei formatiunile mai vechi nedislocate. Majoritatea rocilor sedimentare (calcare, conglomerate, gresii) asternute intre pinza Getica si cristalinul autohton se intilnesc in regiunile periferice ale Muntilor Godeanu, sisturile cristaline ale pinzei, care ocupa cea mai mare parte a masivului, prin duritatea lor asigura omogenitatea reliefului, inaltimile cele mai mari corespund mai ales ivirilor de amfibolite (virfurile Gugu, Scarisoara, Galbena etc.) si de gnaise, intr-un singur caz depozitele sedimentare vechi (conglomerate si gresii dure de culoare violacee) s-au mai pastrat in zona culmii principale, si anume in Muntele Paltina. Ele au fost purtate pe spinarea cristalinului puternic metamorfozat in timpul formarii si deplasarii spre sud a pinzei Getice.
Data actualizarii: 12.05.2014
|
|