Octombrie 2024

Noiembrie 2024

Atentie! Nu toate descrierile cuprinse în ghid au fost actualizate. Unele dintre acestea pot contine greseli. Înainte de a efectua o drumetie în zona, va rugam sa contactati reprezentantii locali ai Serviciului Salvamont, pentru detalii.

De asemenea, daca la întoarcerea din tura puteti furniza informatii actuale despre trasee, cabane sau refugii (inclusiv fotografii cu preturi, numere de telefon etc.), va rugam sa le transmiteti prin e-mail (carpati AT carpati PUNCT org), în vederea actualizarii informatiilor din Ghid. Astfel, veti reusi sa ajutati alte persoane, iar voi, la rândul vostru, veti putea beneficia de informatiile transmise de catre alti membri.

Ghid montan Muntii Godeanu

Flora

Padurile de fag si molid imbraca pantele Muniilor Godeanu pina in jurul altitudinii de l 450-l 550 m. Limita padurii este mai

coborita pe versaniii sudici si mai ridicata pe versaniii nordici, aici ea urcind pina la l 600-l 650 m altitudine. Caracteristic pentru Munii Godeanu este faptul ca pe pantele sudice padurea se termina prin fag. Cele citeva petice de padure de amestec pe care le intilnim dovedesc ca altadata si aici exista un etaj al coniferelor care insa a fost defrisat. In partea nordica, spre Lapusnic, se intilnesc aproape exclusiv paduri de molid, iar in bazinul Branului paduri de amestec (conifere si foioase).

In Muniii Godeanu jnepenisul nu constituie zone prea intinse. El se gaseste sporadic in special pe abrupturile nordice umbrite, sau in vaile glaciare de pe ambii versanii. In multe locuri unde jnepenisul forma asociaiii compacte a fost ars de ciobani in scopul extinderii pasunilor.

Pajistile subalpine, de la limita padurii pina la 1700-1800 m, sint alcatuite din iarba cimpului (Agrostis tenuis) si paius (Festuca rubra fallax), napadite din cauza pasunatului intens de iaposica (Nardus stricta). Mai sus, pina la 2 000 m, aceste plante sint inlocuite de altele, ca de exemplu iarba vintului (Agrostis rupestris) si parusca (Festuca supina).

Pe coamele inalte si netede ierburile alcatuiesc asa-zisele pajisti de coarna (asociaiii in care predomina Carex curvula).

Parcurgind pajistile alpine din Muniii Godeanu, ne atrag ateniia numeroase flori viu colorate: garofiiele de munte (Dianthus), clopoieii alpini (Campanula), rusuliie (Hieracium aurantiacum), ghiniura (Gentiana), arginiica (Dryas), azaleele (Loiseleuria procumbens), scrintitoarele (Potentilla ternata) etc. In caldarile glaciare intilnirn pe alocuri tufe de smirdar (Rhododendron kotschyi), iar in locurile calcaroase din muniii Iorgovanului si Stinuleiii, floarea-de-coli (Leonthopodium alpinum). In regiunea Riului Ses se intilnesc frecvent tufisuri de afine (Vaccinium myrtillus).

Data actualizarii: 12.05.2014