Ghid montan Muntii Giurgeu

Hidrografie

Reteaua hidrografica a Muntilor Giurgeului este tributara raului Mures, raului Bistrita, prin intermediul Vaii Bistricioarei si Oltului, in mica parte. Inn ansamblu se caracterizeaza prin vai transversale cu fundul adancit panaa la 500-800 m fata devarfurile cele mai inalte, compartimentand astfel relieful in masive distincte, asa cum s-a precizat.

Relieful Carpatilor Rasariteni determina o puternica distribuire a apelor, care au aici o densitate intre 1-1,10 km/km2, datorita cantitatilor mari de precipitatii ce cad in munti, densitate ce se reflecta si in relief. Scurgerea raurilor este influentata de alimentarea pluvio-nivala, ca si de regimul precipitatiilor, fapt care determina o scurgere pronuntata primavara si vara, si chiar toamna, iar bilantul hidrologic este supus legii zonalitatii longitudinale si verticale a Carpatilor Orientali, respectiv cresterii continentalitatii in aceasta zona. Debitul raurilor variaza in functie de cantitatea de precipitatii, iar regimul hidrografic este de tip temperat (ape torentiale, viituri, ape mici si ape mari, etc.).

Dintre rauri, cel mai important este Muresul. Acesta traverseaza Muntii Giurgeului in partea lor sudica, izvorand din apropierea statiunii Izvorul Mures, la peste 15 km sud de izvorul raului Olt, de altfel, ambele situate pe rama vestica a Muntilor Haghimasul Mare. Inntre afluentii sai principali se numara paraiele Chindeni (6 km lungime), Chirtoegher (8), Belcina, care trece prin orasul Gheorgheni (31), Jolotca (14), Toplita (28) panaa la care Muresul are 64 km lungime si un bazin de 1.117 km2. Strabate Depresiunea Giurgeului (Gheorghenilor) avand o albie larga si putin adanca, puternic meandrata in aval, unde sunt si mlastini. Mai spre nord albia, ca si valea propriu-zisa, se ingusteaza, fi'nd insotita de terase. Saua de la izvorul Mures este modelata in aglomerate vulcanice, iar in depresiune, valea este sapata in formtiuni vulcanice.

O serie de afluenti, de asemenea de mica importanta, primeste Muresul panaa la Toplita, pe partea stanga, din Muntii Gurghiului.

La Toplita incepe intrarea raului in defileu, spre Deda, pe unde s-au deversat apele fostului ac pliocen, din actuala depresiune.
Bistricioara colecteaza toate paraiele din cadrul depresiunii Bilbor, printre care mai insemnate sunt: Racila (5 km), Rachitisul Mare (5), Cupele, dinspre Muntii Borsecului, ca si paraul Vin (14) care strabate depresiunea Bosec si orasul, in dreptul caruia se varsa si paraul Usturoi, ce trece prin statiunea climaterica si balneara Borsec, si ale carui ape ajung prin Valea Vin, tot in Bistricioara; paraul Corbu (14), Putna (21) si altele mai mici. Nu este exclusa o viitoare captare a apelor din bazinul superior al Bistricioarei, de catre paraul Sec afluent al Vaii Toplitei, tributara raului Mures.
Oltul primeste apele unor paraie mici ce vin dinspre Muntii Giurgeului (Gruiul Sandominicului).

Data actualizarii: 12.05.2014