Prezentare
Muntii Apuseni, bastionul cu care se inchide arcul Carpatilor romanesti, trimit spre vest trei prelungiri peninsulare ce patrund in Campia Crisurilor. Prelungirea centrala o formeaza muntii Codru-Moma, incadrati de Padurea Craiului la nord si muntii Zarand la sud.
Spre deosebire de muntii Padurea Craiului si Zarand, care se leaga cu insertii puternice de masa mare a Apusenilor, respectiv de muntii Vladeasa si Metaliferi, Codru-Moma au o legatura mai slaba, un fel de punte ingusta ce-i leaga de muntii Bihor.
Acest fapt face ca ei sa fie bine conturati, cu limite pregnante si aproape detasati de partea centrala a Apusenilor, aparand ca o masa muntoasa insulara inconjurata de depresiuni.
Spre nord limita o formeaza Crisul Negru cu un segment din cursul mijlociu. La est limita muntilor este determinata de larga depresiune a Beiusului, un golf ce se situeaza intre ei si muntii Bihor. Spre sud limita o formeaza valea Crisului Alb, care ii desparte de muntii Zarand. Spre vest, marginea muntilor nu este accentuata, caci ei coboara lent, prin culmi domoale, spre Campia Crisurilor.
In limitele descrise, Codru-Moma ocupa o suprafata de circa 1200 kmp, inaltimea maxima o ating in varful Plesu, de 1112m.
Dupa cum arata si numele, muntii Codru-Moma sunt formati din doua grupe montane distincte: muntii Codru si muntii Moma, separati destul de net de doua vai divergente, valea Briheni (in est) si valea Moneasa (in vest). Muntii Codru ocupa partea de nord si sud-vest a masivului, muntii Moma partea de sud-vest.
Data actualizarii: 11.05.2014