Ghid montan Muntii Cindrel (Cibin)

Prezentare

Cunoscuţi şi întîlniţi înainte aproape exclusiv sub denumirea de Munţii Cibinului sau Sibiului, Muntii Cindrel ocupă sectorul din grupa munţilor Parîng delimitat la sud-vest de valea Frumoasa,

continuată la vest de valea Sebeşului, iar la sud-est de valea Sadului. ln sfîrşit, la nord-est ei sînt mărginiţi de Podişul Transilvaniei.

S-a adoptat denumirea de Munţii Cindrel ca fiind mai potrivită, deoarece Cibinul cu afluenţii lui cuprinde doar aproximativ jumătate din suprafaţa întregului spaţiu montan, restul fiind străbătut de numeroşii afluenţi ai Sebesului (unii destul de mari ca Frumoasa, Bistra, Dobra etc.), ai Sadului, precum şi de alte rîuri mai mici din nord. Ca urmare, s-a generalizat propunerea geografului Emm. de Martonne (1907), reluată de acad. V. Mihăilescu (1963), ca să poarte numele de Muntii Cindrel, după vîrful care domină aceşti munţi.

Limita sudică a Munţilor Cindrel este constituită de cele două văi

longitudinale Frumoasa şi Sadu, care formează un culoar larg de circa 1-3 km la altitudinea de 1 600-1700 m (altitudine maximă 1725 m, în şaua Ştefleşti). Adîncimea accentuată a celor două văi opuse, precum şi lăţimea relativ mare a acestora justifică pe deplin fixarea acestei limite faţă de Munţii Lotru (culmea Ştefleşti) din sud.
Valea Sebeşelului, cînd foarte largă cum este la Oaşa, la Tău sau la Şugag, cînd foarte îngustă, sub formă de defileu tăiat adînc în stîncă, între Şugag şi Tău, separă Munţii Cindrel de Munţii Şureanu din vest.

Contactul cu Podişul Transilvaniei, respectiv limita nordică şi nord-estică o Munţilor Cindrel, care îi defineşte faţă de dealurile Secaşului şi de depresiunile Apoldului, Săliştei şi Sibiului, este subliniat de înlănţuirea localităţilor Căpîlna - Deal - Cărpiniş - Tilişca - Sălişte - Vale - Sibiel - Fîntînele - Orlat - Gura Rîului - Poplaca - Răşinari - Cisnădioara si Sadu. Această demarcaţie apare pregnant între spaţiul montan, constituit peste tot din roci dure (şisturi cristaline), cu un relief, mai accidentat, străbătut de văi cu versanţi puternic înclinaţi, şi depresiunile şi dealurile dezvoltate pe depozite sedimentare mai moi, în care apele şi-au săpat văi largi.

Data actualizarii: 10.05.2014