Prezentare
Cunoscuți și întîlniți înainte aproape exclusiv sub denumirea de Munții Cibinului sau Sibiului, Muntii Cindrel ocupă sectorul din grupa munților Parîng delimitat la sud-vest de valea Frumoasa,
continuată la vest de valea Sebeșului, iar la sud-est de valea Sadului. ln sfîrșit, la nord-est ei sînt mărginiți de Podișul Transilvaniei.
S-a adoptat denumirea de Munții Cindrel ca fiind mai potrivită, deoarece Cibinul cu afluenții lui cuprinde doar aproximativ jumătate din suprafața întregului spațiu montan, restul fiind străbătut de numeroșii afluenți ai Sebesului (unii destul de mari ca Frumoasa, Bistra, Dobra etc.), ai Sadului, precum și de alte rîuri mai mici din nord. Ca urmare, s-a generalizat propunerea geografului Emm. de Martonne (1907), reluată de acad. V. Mihăilescu (1963), ca să poarte numele de Muntii Cindrel, după vîrful care domină acești munți.
Limita sudică a Munților Cindrel este constituită de cele două văi
longitudinale Frumoasa și Sadu, care formează un culoar larg de circa 1-3 km la altitudinea de 1 600-1700 m (altitudine maximă 1725 m, în șaua Șteflești). Adîncimea accentuată a celor două văi opuse, precum și lățimea relativ mare a acestora justifică pe deplin fixarea acestei limite față de Munții Lotru (culmea Șteflești) din sud.
Valea Sebeșelului, cînd foarte largă cum este la Oașa, la Tău sau la Șugag, cînd foarte îngustă, sub formă de defileu tăiat adînc în stîncă, între Șugag și Tău, separă Munții Cindrel de Munții Șureanu din vest.
Contactul cu Podișul Transilvaniei, respectiv limita nordică și nord-estică o Munților Cindrel, care îi definește față de dealurile Secașului și de depresiunile Apoldului, Săliștei și Sibiului, este subliniat de înlănțuirea localităților Căpîlna - Deal - Cărpiniș - Tilișca - Săliște - Vale - Sibiel - Fîntînele - Orlat - Gura Rîului - Poplaca - Rășinari - Cisnădioara si Sadu. Această demarcație apare pregnant între spațiul montan, constituit peste tot din roci dure (șisturi cristaline), cu un relief, mai accidentat, străbătut de văi cu versanți puternic înclinați, și depresiunile și dealurile dezvoltate pe depozite sedimentare mai moi, în care apele și-au săpat văi largi.
Data actualizarii: 10.05.2014