Fauna
Larga desfășurare a tuturor etajelor de vegetație a permis existența unei faune bogate, dintre care cea de importanță cinegetică ocupă un loc însemnat. In pădurile de
foioase și de conifere trăiește un număr apreciabil de mamifere dintre care menționăm: mistrețul (Sus scrofo), cerbul (Cervus elophus), căpriorul (Capreolus copreolus), ursul (Ursus arctos), lupul (Canis lupus), vulpea (Vulpes vulpes), rîsul (Lynx lynx), pisica sălbatică (reiis siivestris), jderul (Mortes martes), dihorul, viezurele și veverița.
Numeroase păsări străbat întunecimea codrilor; dintre acestea cel moi spectaculos este goțcanul sau cocoșul de munte (Tetrao urogalus], la care sînt vestite bătăile mai ales pe versanții împăduriți ce dau spre valea Sebeșului. Urmează apoi: iernuca (Tefrosfes bonosio), gaița de munte (Nudhaga caryocatactes), forfecuța (Loxio curyirostfo), panțărușul, pițigoiul, cucuveaua, sturzul, mierla, cintezoiul, aușelul, ciocănitoarele, corbii și multe altele.
Apele repezi de munte sînt populate de păstrăv indigen (Salmo truttarorio] și mreană (Barbus faorfaus); păstrăvul curcubeu (Solmo irideus) este întîlnit în iezerele de sub Cindrel provenind din populări. Pe cursul lor, în zboruri sacadate, zboară codobatura cenusie (Motacilla cinereia) și cea galbenă (Motacilla llava).
Dintre mamifere ajung în zona alpină mai ales ursii și lupii, atrași de numărul mare al turmelor de oi ce vin vara, apoi, mai rar, cerbii și rîșii. In căldarea lezerului Mic se găsește o colonie de capre negre (Rupicapra rupicapra) - 30 exemplare - care provin din Munții Lotru. Turma iernează la lezerul Mare.

Avifauna zonei alpine este reprezentată prin 31 de specii, dintre care, legate direct de mediul de înaltă altitudine, este prundărașul alpin (Eudromias morine-Hus), care cuibărește pe platoul Frumoasa, unde în vara anului 1973 s-au observat 15 exemplare. Specia este un relict glaciar, endemic peisajului alpin, a cărui continuitate a fost remarcată anual, începînd cu descoperirea ei în 1850 de către naturalistul E. A. Bielz. De asemenea, aici pot fi întîlnite ciocîrlia urecheată balcanică (Eremophila alpestris balcanico), ca și pasărea omătului (Plectrophenas nivalis), raritate artică de pasaj. Pe lîngă acestea mai cuibăresc în număr mare: fîsa de munte (Anthus spinoletta), codroșul de munte (Phoenicurus ochruros), pietrarul (Oenanthe oenanthe), brumărița (Prunella corosis), brumărița de pădure (P. modularis), mierla de piatră, mierla gulerată.
Celelalte păsări observabile aici -corbul, silvia, codobatura, cinteza, ochiul boului, vinderelul, șoimul etc. - provin din etajele inferioare de vegetație. În dreptul iezerelor și izvoarelor din căldările glaciare se pot zări broasca roșie de munte (Rana temporaria), salamandra (Salamandra salamandra), tritonul (Triturus alpestris]. La marginea superioară a pădurii de molid apare șopîrla, cunoscută sub numele de șarpele de sticlă (Anquis tragilis), iar în pajiști, în zilele insorite, șopîrla de munte (Lacerta vivipara), cea de cîmp (L. agilis) și vipera (Vipera berus). Vipera, sub forma ei cunoscută în mod obișnuit sau varietatea ei neagră, poate fi întîlnită, este drept rar, din fundul văilor pînă în vîrful muntelui.
O frumusețe aparte o dau munților și insectele, bogat reprezentate în masiv prin numeroase specii de fluturi, gîndăcei cu colorit metalic, bondari etc.
Data actualizarii: 10.05.2014