Ghid montan Muntii Cindrel (Cibin)

Fauna

Larga desfăşurare a tuturor etajelor de vegetaţie a permis existenţa unei faune bogate, dintre care cea de importanţă cinegetică ocupă un loc însemnat. In pădurile de

foioase şi de conifere trăieşte un număr apreciabil de mamifere dintre care menţionăm: mistreţul (Sus scrofo), cerbul (Cervus elophus), căpriorul (Capreolus copreolus), ursul (Ursus arctos), lupul (Canis lupus), vulpea (Vulpes vulpes), rîsul (Lynx lynx), pisica sălbatică (reiis siivestris), jderul (Mortes martes), dihorul, viezurele şi veveriţa.

Numeroase păsări străbat întunecimea codrilor; dintre acestea cel moi spectaculos este goţcanul sau cocoşul de munte (Tetrao urogalus], la care sînt vestite bătăile mai ales pe versanţii împăduriţi ce dau spre valea Sebeşului. Urmează apoi: iernuca (Tefrosfes bonosio), gaiţa de munte (Nudhaga caryocatactes), forfecuţa (Loxio curyirostfo), panţăruşul, piţigoiul, cucuveaua, sturzul, mierla, cintezoiul, auşelul, ciocănitoarele, corbii şi multe altele.

Apele repezi de munte sînt populate de păstrăv indigen (Salmo truttarorio] şi mreană (Barbus faorfaus); păstrăvul curcubeu (Solmo irideus) este întîlnit în iezerele de sub Cindrel provenind din populări. Pe cursul lor, în zboruri sacadate, zboară codobatura cenusie (Motacilla cinereia) şi cea galbenă (Motacilla llava).

Dintre mamifere ajung în zona alpină mai ales ursii şi lupii, atraşi de numărul mare al turmelor de oi ce vin vara, apoi, mai rar, cerbii şi rîşii. In căldarea lezerului Mic se găseşte o colonie de capre negre (Rupicapra rupicapra) - 30 exemplare - care provin din Munţii Lotru. Turma iernează la lezerul Mare.

Avifauna zonei alpine este reprezentată prin 31 de specii, dintre care, legate direct de mediul de înaltă altitudine, este prundăraşul alpin (Eudromias morine-Hus), care cuibăreşte pe platoul Frumoasa, unde în vara anului 1973 s-au observat 15 exemplare. Specia este un relict glaciar, endemic peisajului alpin, a cărui continuitate a fost remarcată anual, începînd cu descoperirea ei în 1850 de către naturalistul E. A. Bielz. De asemenea, aici pot fi întîlnite ciocîrlia urecheată balcanică (Eremophila alpestris balcanico), ca şi pasărea omătului (Plectrophenas nivalis), raritate artică de pasaj. Pe lîngă acestea mai cuibăresc în număr mare: fîsa de munte (Anthus spinoletta), codroşul de munte (Phoenicurus ochruros), pietrarul (Oenanthe oenanthe), brumăriţa (Prunella corosis), brumăriţa de pădure (P. modularis), mierla de piatră, mierla gulerată.

Celelalte păsări observabile aici -corbul, silvia, codobatura, cinteza, ochiul boului, vinderelul, şoimul etc. - provin din etajele inferioare de vegetaţie. În dreptul iezerelor şi izvoarelor din căldările glaciare se pot zări broasca roşie de munte (Rana temporaria), salamandra (Salamandra salamandra), tritonul (Triturus alpestris]. La marginea superioară a pădurii de molid apare şopîrla, cunoscută sub numele de şarpele de sticlă (Anquis tragilis), iar în pajişti, în zilele insorite, şopîrla de munte (Lacerta vivipara), cea de cîmp (L. agilis) şi vipera (Vipera berus). Vipera, sub forma ei cunoscută în mod obişnuit sau varietatea ei neagră, poate fi întîlnită, este drept rar, din fundul văilor pînă în vîrful muntelui.

O frumuseţe aparte o dau munţilor şi insectele, bogat reprezentate în masiv prin numeroase specii de fluturi, gîndăcei cu colorit metalic, bondari etc.

Data actualizarii: 10.05.2014