Prezentare
Munții Cernei se află în Sud-Vestul Carpaților Meridionali, la contactul cu Munții Banatului. Sunt mărginiți la Sud-Est de Valea Cernei, la Vest de Depresiunea Caransebeș-Mehadia, la Nord de Valea Râului Rece, la Nord-Est de Valea Olanului, unul din afluenții importanți ai Cernei, respectiv Vârful Olanul Mare de unde încep Munții Godeanu, iar la Est de Valea Cernei și Munții Mehedinți.
Sunt compuși din două culmi principale: Culmea Vlascu, cu o lungime de cca 40 km și Culmea Cornereva (Culmea Canicea), cu o lungime de aproximativ 15 km.
În prima parte a Munților Cernei, pe o lungime de aproximativ 20 km, accesul este îngreunat uneori de formațiunile calcaroase ale Faliei Cerna. Deși pare imposibil de trecut, aceasta este străpunsă de poteci ce duc spre creastă și mai apoi în Depresiunea Cornereva.
Structura lor este asemănătoare cu cea a Munților Godeanu, din creastă desprinzându-se câteva culmi ce coboară spre Est, în Valea Cernei (Plaiul Vuc, Burba și Opleșata, Plaiul Gâștii) și spre Nord spre Depresiunea Cornereva (La Lac și Piatra lui Manta, Sulița, Cozia).
Culmea cuprinsă între Valea Craiovei și cea a Iaunei se individualizează în vârful înalt al Opleșatei (1541 m), situat în apropierea Cernei, cu un gol de munte izolat, ca o poiană mare. Culmile secundare care coboară din ea, una la gura Văii Craiovei — Culmea Roții — și cealaltă la gura Văii Iaunei — Culmea Stăncii — sunt scurte, destul de repezi și complet împădurite.
Culmea Vlașcului — denumită în partea inferioară Culmea Stepăn — este situată între Valea Iaunei și cea a Topeniei. Este o culme lungă, cu pantă continuă, pe care trece principala potecă ce leagă Valea Cernei cu comuna Cornereva.
Culmea Vlașcului Mic — denumită în partea inferioară Culmea Iuții — este situată între Văile Topeniei și Iuții. În partea inferioară, dinspre Cerna, a acestei culmi, apare calcarul, în pereții ei aflându-se Cheile Iuții și Piatra Pușcată.
Culmea Mare este cuprinsă între Valea Iuții și cea a Prisăcinei, urmată între Valea Prisăcinei și Valea Bedinei de Culmea Cerbului, denumită jos Culmea Teiului. În continuare, culmea principală a Munților Cernei se apropie mult de vale, iar culmile secundare, scurte și abrupte, nu mai prezintă o importanță geografică deosebită.
Mulțimea aceasta de culmi — relativ paralele — ce segmentează bazinul Cernei, pe versantul ei drept în numeroase bazinete, constituie un aspect caracteristic. Privit de la distanță, el este deosebit de interesant și atractiv prin această ondulare continuă a culmilor. Ele sunt totodată și căi de acces și de legătură între Cerna și golurile alpine învecinate, cu atât mai mult cu cât văile sunt aproape toate sălbatice, cu porțiuni dificile.
Culmea Cornereva este mai puțin cunoscută, dar la fel de frumoasă, având și unele peisaje găsite doar în Munții Mehedinți, în Crovuri. Ea începe deasupra satelor Canicea, respectiv Bogâltin, și se termină în dreptul lacului de acumulare Rusca. Cele mai impresionante peisaje le vedem în Piatra Ilisovei (Elisovei) și în Vârful Cotul Romanului.
Bibliografie:
* Negrea Ștefan, Negrea Alexandrina - Ad Aquas Herculi Sacras. O carte despre Băile Herculane și bazinul Cernei însoțită de 35 itinerare, Editura Timpul, Reșița, 2002
* Zeno Oarcea - Valea Cernei
Data actualizării: 02.08.2011