Ghid montan Muntii Calimani

Geologie

Intensa activitate vulcanica din timpul Neogenului a avut ca efect punerea in loc a unor importante mase vulcanice, cu cratere in prezent stinse. Masivul Caliman apartine ,,arcului andezitic" aparut pe crusta continentala a blocurilor transilvan si pannonic - ca efect al coliziunii acestora cu placa eurasiatica, de la marginea estica a Bazinului Vienei si pina la curbura Carpatilor.

Sectorul Caliman-Gurghiu-Harghita se caracterizeaza prin cea mai mare dezvoltare a vulcanismului carpatic. Catena vulcanica se sprijina pe un fundament constituit din sisturi cristaline carpatice si formatiuni sedimentare triasice ce apartin zonei cristalino-mezozoice, depozite ale flisului transcarpatic si formatiuni sedimentare miocene si pannoiene din Depresiunea Transilvaniei.
Muntii vulcanici sint alcatuiti din curgeri de lave ce alterneaza cu piroclastite (stratovulcani), la care se asociaza corpuri intruzive microdioritice.
Grupa sudica (Caliman-Gurghiu-Harghita) - partea cea mai tinara a lantului vulcanic - se evidentiaza prin absenta manifestarilor badeniene si sarmatiene intilnite numai in grupa nordica Oas-Gutii (primele doua cicluri eruptive). Cea mai mare parte a produselor vulcanice apartine, cu siguranta, Pliocenului (cel de al treilea ciclu vulcanic). In evolutia grupei sudice pot fi separate doua faze majore : prima in Pliocenul inferior (Pontian), ale carei produse erodate in Dacian s-au acumulat in conditii subacvatice, impreuna cu produsele sinerone si un material epiclastic, nevulcanic, generind compartimentul structural inferior (infrastructura), alcatuit din formatiuni vulcano-sedimentare; cea de a doua faza (Pliocenul superior) s-a caracterizat prin edificarea suprastructurii, compartimentul superior stratovulcanic, o catena prelungita, jalonata de aproximativ 12 aparate relativ bine conservate.
Bazaltele pleistocene - putin extinse in comparatie cu andezitele neogene si fara nici o legatura cu acestea - se intilnesc in partea sud-estica a Calimanului (Hurdugas-Sarmas), central-sudica (Ilisoara) si nordica (Coverea si Poiana Negrii), constituind rezultatul unui vulcanism manifestat prin forme efuzive, explozive si intruzive (Cuaternarul inferior). O buna parte din Muntii Caliman corespunde formatiunilor vulcano-sedimentare, alcatuite din material proclastic acumulat subaerian sau subacvatic (brecii, microbrecii, aglomerate, cinerite si tufuri prinse intr-o masa de natura piroclastica; elementele constitutive : andezite cu amfiboli, andezite cu amfiboli si piroxeni, andezite cu piroxeni; foarte rar andezite bazaltoide), alternind cu depozite epiclastice reprezentate prin conglomerate, gresii si nisipuri andezitice (adesea cu interealatii carbunoase) provenite din erodarea rocilor vulcanice in perioadele de calm si sedimentare subacvatica, avind o stratificatie buna, adesea ritmica. Depozitele piroclastice au o grosime de 20-200 m, iar intreaga formatiune vulcano-sedimentara atinge 100-500 m.
Vulcanismul din etapa a doua a dat nastere rocilor efuzive de tipul dacitelor de Dragoiasa, care stau direct peste sisturile cristaline; andezitele cu amfiboli se intilnesc pe suprafete limitate in nordul masivului si in
interiorul calderei; andezitele cu amfiboli si piroxeni ocupa mici portiuni, mai ales in interiorul calderei, unde prezinta alterari hidrotermale cu formare de sericit, caolinit, calcit ete.; dioritele apar sub forma unui corp vulcanic in caldera Calimanului; andezitele cu piroxeni sint reprezentate prin curgori de lave, fie prin corpuri intruzive sub forma de domuri, stilpi ete., extinzindu-se pe arii foarte largi, mai ales la est de caldera; andezitele cu biotit, amfibol si piroxeni marcheaza, in partea centrala si nordica, stingerea activitatii vulcanice, acestea strabatind andezitele cu piroxeni din caldera.
Pietricelul este format din asemenea andezite. Andezitele bazaltoide reprezinta incheierea activitatii magmatice si apar sub forma de curgeri sau corpuri intruzive, pe suprafete foarte restrinse, intre Dornisoara si Neagra Sarului. Piroclastitele au o raspindire relativ mare si alterneaza cu produse efuzive, fiind reprezentate prin brecii, microbrecii, conglomerate si tufuri lapilice (elementele constitutive : andezite cu hornblenda - verde sau bruna, andezite cu piroxeni si hornblenda si andezite cu piroxeni). In zona Negoiului Romanesc (limonitizari, caolinizari ete.) piroclastitele au fost afectate de solutii hidrotermale, care au dus la acumulari de sulf si limonit.
Catena vulcanica se individualizeaza prin prezenta a trei unitati (trepte) geologice orientate nord-sud; (a) o zona axiala centrala alcatuita din podisuri andezitice si piroclastice (mai ales in Caliman) -dominata de conuri vulcanice -, care a furnizat si material pontru celelalte zone; (b) o zona vulcano-sedimentara care inconjoara zona centrala, bine reprezentata in sectorul de defileu al Muresului (Toplita-Deda) si, mai ales, pe latura vestica a grupei sudice, undo constituie o prispa, un piemont, care bordeaza muntii vulcanici, facind trecerea spre Depresiunea (Podisul) Transilvaniei; (c) depozitele de lahar (curgeri noroioase de material vulcanic) situate intre formatiunile precedente (pe care le si acopar partial) si cele sedimentare (sarmato-pliocene) de pe latura estica a Depresiunii Transilvaniei, reprezentate prin petice risipite pe suprafata de 300 km2, pe flancul vestic al Calimanului, reziduuri dintr-un piemont cuaternar, o prispa mai coborita in comparatie cu piemontul mai vechi (pliocen) vulcano-sedimentar.
Elementul principal al Calimanului il constituie caldera situata in partea nordica a masivului, cu un diametru de circa 10 km, formata initial in urma unui proces de prabusire, conditionat de diminuarea presiunii rezervorului magmatic al mai multor centre de emisie conjugate (Caliman-Izvor, Voievodeasa, Retitis, Pietrosul), in urma dislocarii unui volum important de magma fluida.
Evolutia ulterioara a masivului - la care au concurat atit eroziunca glaciara, aceea a proceselor de siroire si torentiale, dezagregarea si alterarea ete. - nu a reusit sa estompeze vechiul relief determinat de structura geologica si, mai mult decit atit, l-a pus de acord si cu constitutia litologica.
Astfel, imensa poteoava formata din creste cu altitudini in jur de 2.000 m. nu este alteeva decit marginea vechii caldere, iar platourile slab inclinate catre exterior reprezinta curgeri de lava revarsate din crater. In interiorul calderei, unde s-au acumulat depozite groase de explozie, care ulterior au fost caolinizate si silicifiate, relieful apare foarte accidentat, spre deosebire de relieful linistit cu forme domoale din zonele de dezvoltare a pinzelor efuzive andezitice. In acest fel, limita piroclastit-andezit se individualizeaza in teren prin schimbari de panta, sei, denivelari bruste ete.
Aglomeratele si tufurile intens silicifiate, caolinizate si limonitizate din caldera Calimanului au favorizat aparitia grotelor Luanei, cu stalactite si stalagmite metalice, iar aglomeratele din zonele inalte sculptarea minunatelor ,,statui" din ,,cetatile adormite de veacuri. Bazinul superior al riului Neagra, care a strapuns craterul, prezinta aspectul unei depresiuni - o pilnie uriasa delimitata de o rama montana, jalonata de cele mai inalte virfuri, de unde coboara radiar catre centru o serie de prelungiri (picioare), cu exceptia masivelor inaltate in interior (Vf. Haitii, Negoiu Romanesc, Pietricelul) ce intrerup aceasta concordanta. Intre Calimanul Cerbului si Caliman-Izvor, in marginea calderei, se gaseste un crater din a doua generatie, cu diametrul de 1 km. Diferenta de nivel de peste 1.000 m intre albia riului Neagra si virfurile Calimanului atesta eroziunea foarte puternica, care a deschis succesiunea curgerilor de lava incepind cu andezitele cu amfiboli.

Data actualizarii: 10.05.2014