Ghid montan Muntii Bucegi

Geologie

Solurile sunt reprezentate prin argiluvisoluri, care apar în munți cu altitudini mici, solurile brune și brun acide, în climatul răcoros și umed, solurile podzolice sub pădurile de fag și conifere și solurile brune acide în zona alpină.
Cele mai vechi formațiuni geologice sunt reprezentate de șisturile cloritoase și sericitoase ale cristalinului de Leaota, din care sunt formate culmile munților Deleanu, Plaiul Mircii și, parțial, Tătaru. Aceleași formațiuni mai apar în Valea Ialomiței, între cheile Tătarului și Plaiul Mircii, între cheile Zănoagei și Scropoasa, pe valea Horoabei și in Zamora.

Peste acest fundament, în Vest și în Sud, și peste formațiunile flisului cretacic reprezentat de stratele de Comarnic și de Sinaia în est, stau, transgresiv, depozitele sedimentare mezozoice, dispuse într-un sinclinal larg, orientat nord-sud.

Calcarele jurasice apar la zi pe valea Ialomiței, în cheile Zănoagei și în ale Peșterii, ca și în culmea Strunga. Ele formează relieful din Strungile Mari, Grohotiș, Tătaru, Zănoaga, Lespezi și de la poala muntelui Bătrâna. Roca calcaroasă a fost scoasă la zi, prin eroziune, de sub conglomeratele Bucegilor și pe versanții munților Ciubotea, Gaura, Guțanu precum și pe versantul prahovean, în văile Zgârbura și Peleș. Insular, sub formă de blocuri mari, izolate, aceste calcare sunt prinse în masa conglomeratelor de Bucegi.

Largul sinclinal al Bucegilor, cu înclinare generală spre sud, este alcătuit, însă, dintr-un pachet gros de peste 1000 m de conglomerate de vârstă cretacică.

Data actualizării: 07.05.2014