Ghid montan Muntii Bucegi

Alpinism
"Munţii Bucegi, un grup în formă de potcoavă al Alpilor transilvăneni, culminează la 8236 picioare în vârful Omul, cu pante goale, abrupte; ei sunt o zonă favorită pentru schi şi alpinism". Astfel sunt prezentaţi Bucegii în "Enciclopedia standard a munţilor lumii" (Londra, 1962).

Înaintea tuturor masivelor muntoase din România, Bucegii oferă alpiniştilor cele mai multe şi mai variate trasee de stâncă, de la cele mai uşoare până la cele de extremă dificultate.

Aria de 300 km2 a Bucegilor este cuprinsă între Valea Prahovei, la est, şi depresiunea Branului, la nord-vest. În sud-vest, Valea Brăteiului formează limita către masivul Leaota, iar în sud, Bucegii coboară domol către Subcarpaţii Getici.

Geografic, Bucegii culminează la 2505 m cu Vârful Omu, care reprezintă un nod orografic. Din acest nod pornesc spre sud cele două culmi mai importante formând potcoava amintită mai sus: Culmea principală la est şi Culmea Strungii la vest. Între ele se află Valea Ialomiţei. Către nord se desprind mai multe culmi, scurte şi abrupte: Scara, Ţigăneşti, Padina Crucii, Ciubotea, Clincea, Bucşoiul Mare şi Mic, Morarul.

Zonele interesante pentru practicarea alpinismului se află la marginea exterioară a potcoavei: abruptul prahovean al culmii principale format din pereţii Jepilor Mici, Caraimanului şi Coştilei; zonele stâncoase, cu bogată varietate a formelor, aparţinând culmilor nordice Morarul şi Bucşoiul; în sfârşit, abruptul brănean al Culmii Strunga. În Valea Ialomiţei, în inima Bucegilor, zona Peştera - Horoaba oferă un excelent loc de şcoală şi antrenament. Trasee de şcoală se găsesc şi în apropiere de Sinaia: Stânca Sf. Ana.
Stânca abruptului prahovean şi a culmilor nordice este alcătuită în majoritate din conglomerate, în contrast cu calcarul jurasic al abruptului brănean şi al cheilor din zona Ialomiţei.

Localităţi de acces: Sinaia, Buşteni, Predeal, Râşnov, Bran, Pietroşiţa. Dintre acestea, cel mai important centru pentru practicarea alpinismului este Buşteniul, aici dându-şi întâlnire atât alpiniştii ce doresc trasee dificile de perete, cât si şi marea masă a celor îndrăgostiţi de văile şi brânele pline de farmec ale munţilor.


Începem prezentarea zonelor de alpinism din Bucegi cu abruptul prahovean, pornind de la sud către nord.

Şirul prahovean formează flancul estic al Culmii principale şi este constituit de la S la N din masivele Jepii Mici, Caraiman, Coştila.


1. JEPII MICI - culminând la 2143 m, fac parte din Culmea Principală a Bucegilor, fiind limitaţi la sud, către Jepii Mari, de Valea Urlătorii Mari, iar la nord, către Caraiman, de Valea Jepilor (Valea Caraimanului).

Trasee alpine în Jepii Mici

Peretele Urlătorii Mari
Traseul dintre Fisuri - 5B, 8 lc, 4-5 ore
Faţa sud-vestică a peretelui Urlătorii Mari - 5B, 9 lc, 4-5 ore
Creasta Centrală - 5A, 8 lc, 5-6 ore
Hornul Agăţat - 5B, 8 lc, 5-6 ore

Văi şi brâne din Jepii Mici
Valea Comorilor - 1B, 4-5 ore
Valea Seacă dintre Clăi - 1B, 3 ore
Brâna lui Răducu - 1A, 2-3 ore
Muchia şi Vârful Claia Mare - 1A, 40 min. dus-întors

Peretele sudic al Clăii Mari
Hornul Mare de la Izvor - 4B, 6 lc, 3-4 ore
Traseul Aurel Irimia - 6A, 9 lc, 6 ore
Traseul 23 August - 6B, 9 lc, 6 ore
Traseul Genţiana - 5B, 10 lc, 6 ore
Traseul 25 Octombrie - 5B, 11 lc, 5 ore
Traseul Muchia Strungii - 5B, 7 lc, 5 ore
Muchia Sudică - 5A, 6 lc, 4 ore
Traseul Hornul Clăii - 3A, 3 ore
Traseul Floarea de Colţi - 5B, 7 lc, 5 ore

Peretele cu Florile
Traseul Muchia Scării - 3B, 4 lc, 2 ore
Traseul 0 - 4A, 3 lc, 2 ore
Traseul 1 - 4A, 3 lc, 2 ore
Traseul 2 - 4B, 3 lc, 2 ore
Traseul 3 - 4B, 3 lc, 2 ore
Traseul 4 - 4B, 3 lc, 2 ore
Traseul 5 - 5A, 5 lc, 2 ore
Hornul cu Florile - 2A, 1 ora
Traseul Muchia Înaltă - 5A, 4 lc, 2 - 3 ore

Peretele sud-vestic al Crestei cu Zâmbri
Fisura de la Grota Lupului - 4B, 4 lc
Hornul din Valea Lupului
Traseul Jepilor Mici - 4B, 6 lc


2. CARAIMANUL - de la altitudinea sa de 2384 m, cu 1500 m deasupra Văii Prahovei, domină oraşul Buşteni, aşternut ca un covor la poalele lui. Spre sud, Caraimanul e delimitat de Valea Jepilor, căreia localnicii îi spun Valea Caraimanului. Spre nord, limita o formează Valea Albă, care-l desparte de Muntele Coştila. Ca şi Coştila şi Jepii Mici, Caraimanul se încadrează în Culmea Principală a Bucegilor. Spre vest, Caraimanul coboară lin către Platoul Bucegilor.

Aparent, un monolit puţin fragmentat, prezentând trei feţe abrupte - sudică, estică şi nordică - Caraimanul dezvăluie unei priviri mai atente o sumedenie de elemente interesante pentru alpinism: Creasta Brânelor, Valea Spumoasă, Colţul Berbecului, Vâlcelul Înspumat, Valea Seacă a Caraimanului cu afluenţii ei, Creasta şi Vârful Picătura, Albişoarele Caraimanului, Brâul Portiţei, Brâna Mare a Caraimanului, Peretele Portiţei, Peretele Brânei.

Trasee alpine în Caraiman

Văi şi brâne din Caraiman
Valea Spumoasă - 1A, 6 ore până în Brâna Mare
Grohotişul Inflorit, 1A., 4 ore până la Portiţa Caraimanului
Brâna Portiţei - 1A, 3 ore
Valea Seacă a Caraimanului - 1B, 5 ore
Ţancul Uriaşului traseul Nae Dimitriu - Ion Şincan - 2B, 1 oră
Valea lui Zangur - 1 B, 4 ore până la Brâna Portiţei
Vâlcelul Mortului - 1 B, 1-2 ore de la Brâna Portiţei până la Crucea Caraimanului
Spălătura Văii Seci - 2A, 6 ore din Buşteni până la Cruce
Vâlcelul Spânzurat - 1B-2A, 4 ore din V. Albă până pe Vf. Picătura
Vâlcelul Marelui V - 2B, 2 ore din Valea Seacă până în Strunga Mare a Picăturii - Marele V
Valea Albă - 1A, 5 ore din Buşteni
Albişoara Marelui V - 2A, 3 ore
Albişoara Turnurilor - 1 B, 3 ore
Albişoara Hornurilor - 2A, 3 ore
Albişoara Gemenelor - 2A, 3 ore
Albişoara Crucii - 2A, 3-4 ore
Albişoara Brânei - 2A, 3-4 ore

Trasee de perete şi creste din Caraiman
Fisura Berbecului - 5B, 10 lc, 4 ore
Fisura de la Scări - 4A, 3 lc, 2 ore

Peretele Portiţei
Traseul Direct - 5B, 7 lc.
Traseul Central - 5B, 7 lc.
Traseul Floarea de Colţi - 5A, 6 lc.
Traseul Frontal - 4B, 6 lc.
Hornul de la Portiţă - 2A
Traseul Anotimpurile - 5B, 8 lc.
Muchia Mare a Portiţei - 2A, 2-3 ore
Traseul Frontal din Ţancul Uriaşului - 4A, 4 lc, 2-3 ore
Traseul Clasic şi Ţancul Uriaşului - 2B, 2 ore

Vârful Picătura
Fisura Galbenă - 4A, 6 lc, 4 ore
Fisura lui Roşculeţ (faţa sud-estică a Vârfului Picătura) - 3B, 2 ore
Vârful şi Creasta Picăturii varianta Comănescu - 3A, 6 ore
Vârful Picătura varianta Trandafir - 2A, 2-3 ore din V. Picăturii până pe Vf. Picătura


3. COŞTILA - situată în dreapta Caraimanului, la nord de acesta, Coştila impresionează privitorul aflat în Buşteni prin masivitatea ei şi, în special, prin peretele Văii Albe, care apare absolut vertical şi inaccesibil. Ceea ce văzut din Buşteni pare a fi vârful Coştilei este de fapt Colţul lui Gelepeanu; în realitate, punctul culminant se află mai retras spre vest şi are 2490 m, cu numai 15 m mai puţin decât Omu.

Aria ocupată de Coştila este delimitată la sud, către Caraiman, de Valea Albă, la nord - către Morarul - şi est - către Muchia Lungă a Clăbucetului Baiului - de Valea Cerbului, care se varsă în Prahova în apropierea gurii Văii Albe. La vest, Coştila coboară lin către platoul Bucegilor; la nord-vest, şaua largă a Sugărilor permite trecerea spre muntele Obârşia. Coştila face parte din şirul prahovean al Culmii Principale a Bucegilor.

Elementele principale alpine ale Coştilei sunt cei patru mari pereţi: peretele Văii Albe, al Vulturilor (Policandrului), al Coştilei şi al Gălbenelelor; crestele Văii Albe, Coştila-Gălbenele, Mălinului; văile Coştilei, Gălbenelelor, Mălinului, Ţapului, Urzicii; Brâna Mare a Coştilei, care traversează întregul abrupt al Coştilei din Valea Albă până la Valea Cerbului.

Trasee alpine în Coştila

Văi şi brâne din Coştila
Brâna Mare a Coştilei - 1A, 4 ore
Blidul Uriaşilor - 1B, 2 ore
Traseul spre Circurile Văii Albe - 1 oră
Brâna Aeriană - Creasta Văii Albe - 1A, 2-3 ore
Vâlcelul Stâncos - 1A, 20 min.
Vâlcelul Policandrului - 1B, 3 ore
Vâlcelul Uriaşului (Pietros) - 1B, 3 ore
Valea Coştilei - 1B, 3 ore
Valea Gălbenelelor - 1B, 2 ore
Hornul dintre Fire
Hornul Coamei - 1B, 1 oră
Colţul Gălbenelelor varianta Beldie - 1B, 1 oră
Colţul Gălbenelelor varianta Comănescu - 1B-2A, 1-2 ore
Valea Colţilor - 1B, 2 ore
Valea Mălinului - 1B, 3-4 ore
Valea Hornului - 1B, 2 ore
Valea Scoruşilor - 1B, 3-4 ore
Valea Verde - 1A, 2 ore
Valea Seacă a Coştilei - 1B, 3 ore
Hornul Ascuns - 1B, 1 oră
Valea Ţapului - 1B, 5 ore
Valea Urzicii - 2A, 6 ore
Valea Caprelor - 1B, 6 ore
Valea Priponului - 1A, 5 ore

Peretele Văii Albe
Faţa vestică a Pintenului Văii Albe - 2B, 4 lc
Muchia Pintenului - 4A, 8 lc, 3 ore
Faţa sud-estică a Pintenului - 5B, 5 lc, 3 ore
Fisura Pintenului - 4A, 8 lc
Traseul Dinamo '69 - 5B, 3 ore
Fisura Verde - 5B, 18 lc, 8 ore
Fisura Albă - 5A, 6 lc, 5 ore
Traseul Eftimie Croitoru - 5A, 13 lc, 5 ore
Fisurile Centrale - 4A, 17 lc, 4 ore
Fisura Roşie - 5B, 13 lc, 6 ore
Traseul Central - 6A, 10 lc, 6 ore
Fisura Uitată - 6A, 12 lc, 6 ore
Muchia Brânelor - 5A, 8 lc, 4 ore
Traseul Speranţei - 6B, 20 lc, 12 ore
Traseul Memorial Emilian Cristea - 6B, 15 lc, 12 ore
Traseul direttissima, Bucuria Mişcării - 6B, 10 lc, 8 ore
Fisura Albastră Directă - 6B, 18 lc, 10 ore
Fisura Albastră Cristea - 6A, 16 lc, 9 ore
Traseul Lespezilor - 5A, 14 lc, 4 ore
Diedrul Pupezei - 6A, 9 ore
Traversarea Peretelui Văii Albe - 5B, 12 ore
Bator si Fefeleaga - 4A, 6lc
Sărutul Pământului - 7A, 8lc
Creaţia (Prinţesa) - 5A, 3 lc
Ultimatul - 7A, 10 lc
Sistoaca Vestică a Pintenului - 2B, 6 lc

Peretele Brânei
Hornul din Blidul de sub Streaşină - 4A, 5 lc, 2-3 ore
Muchia din Blidul Uriaşilor - 4A, 6 lc, 2-3 ore
Faţa N-E a Blidului Uriaşilor - 4B, 4 lc
Hornul din Blidul Uriaşilor - 3B, 5 lc, 4 ore
Muchia Hornului din Blidul Uriaşilor - 5A, 7 lc, 3-4 ore
Fisura sudică din Blidul Uriaşilor - 4B, 4 lc, 3-4 ore
Tavanele din Peretele Brânei - 4B, 4 lc, 3-4 ore
Traseul Dinamo din Santinela Blidului Uriaşilor - 5A, 5 lc, 3 ore
Muchia din Santinela Blidului Uriaşilor - 4B, 5 lc, 2-3 ore
Muchia din Găvanul Mare - 5A, 4 lc, 4-5 ore
Fisura din peretele Găvanului Mare (Traseul Central) - 5A, 3 lc, 4-5 ore
Traseul Viespilor din Găvanul Mic - 5A, 4 lc, 4 ore
Traseul Moş Gelepeanu - 3B, 3 lc, 2 ore

Peretele Policandrului (Vulturilor)
Hornul Vulturilor - 3A, 3 lc, 1 oră
Surplombele din Policandru - 4B, 5 lc, 3 ore
Fisura Mult Dorită - 6A, 8 lc, 5 ore
Policandrul - 5B, 8 lc, 5 ore
Fluturele de Piatră - 5B, 8 lc, 5 ore
Fisura Suspendată - 5A, 6 lc, 3 ore
Innominata - 6A, 9 lc, 5 ore
Creasta Uriaşului (Vulturilor) - 3B, 4 lc, 2 ore
Narcisiada - 6A, 3 lc
Exordium ex abrupto - 8, 4 lc
Eneida - 7+, 6 lc

Peretele Vâlcelului Stâncos
Traseul Oblic - 3B, 5 lc, 2 ore
Traseu Sima Anastsiu - 6+, 3lc
Surplomba cu Pendul - 4A, 5 lc, 2 ore
Bivuacul Caprelor - 3B, 4 lc, 2 ore

Ţancul Mic
Fisura Răsucită - 4B, 7 lc, 3 ore
Fisura Însorită - 5A, 7 lc, 3 ore
Soricelul - 6A, 4 lc
Pasărea cu Barbă - 6A, 4 lc
Traseul Hermann Buhl - 5A, 6 lc, 3 ore
Noua Dictatura - 5B, 3 lc
Suzana - 5B, 4 lc, 3 ore
Hardy - 5B, 4 lc
Traseul Flamura Roşie - 3B, 3 lc, 1 oră
Veveriţa - 3B, 3 lc, 1 oră
Traseul Busucului - 3A, 4 lc

Ţancul Ascuţit
Fisura Întreruptă - 3B, 3 lc, 1 oră
Traseul ATP (Traseul Începătorului) - 3B, 3 lc, 1 oră
Traseul Căţărătorului - 4A, 4 lc, 1 oră
Revelion '74 - 3B, 3 lc, 1 oră

Trasee escaladă (grad UIAA)
Odiseea - 8- , 2 lc
Degringolada - 7-
Scari în flăcări, 8
Prostituţia - 8+
Lynn Hill - 7
Penis Captivus - 8+/8-
Mareşal Antonescu - 8-
The Jack - 7

Peretele Coştilei
Traseul Balcoanelor - 5A, 5 lc, 4 ore
Traseul Cezărică - 5A, 5 lc, 4 ore
Traseul Galiani - 5B, 4 lc
Traseul Şmecher - 5B, 4 lc
Hornul din Peretele Coştilei - 2B, 5 lc, 2 ore
Muchia din Peretele Coştilei - 4A, 7 lc, 3 ore
Fisura Y - 5A, 8 lc, 5 ore
Traseul Scorpionul - 6A, 12 lc, 6 ore
Traseul Andrei Ghiţescu - 5B, 10 lc, 4 ore
Traversarea Peretelui Coştilei - 3A, 2 ore
Traseul Poseidon - 5B, 6 lc, 6 ore
Traseul Bebe şi Mircea - 6A, 7 lc, 6 ore
Fisura Mare - 5B, 8 lc, 5 ore
Fisura Sudică - 3A, 3 lc, 1 oră
Traseul Prieteniei - 5B

Peretele Gălbenelelor şi Creasta Coştila-Gălbenele
Creasta Coştila-Gălbenele - 3A, 10 lc, 3 ore
Traseul Domn Profesor - 4A, 2 lc
Tavanele de Argint - 4B, 6 lc, 3 ore
Hornul Mare - 4B, 5 lc, 3 ore
Flamingo - 6A, 8 lc
Traseul Don Corleone - 5B, 9 lc
Cele Trei Surplombe - 5 A, 9 lc, 3-4 ore
Traseul Grotelor - 3B, 8 lc, 3 ore
Traseul Profesor Oncescu - 4A, 8 lc, 3 ore
Traseul Central - 5A, 7 lc, 3-4 ore
Furcile - 4A, 10 lc, 2 ore
Traseul Coman - 4A, 7 lc
Furca dreaptă - 5A, 4 lc
Surplomba Centrală - 4A, 7 lc, 3 ore
Marea Surplombă - 4A, 10 lc, 2 ore
Marele Tavan - 3 lc, 2-3 ore
Traversarea Peretelui Gălbenelelor - 5B, 16 lc, 2 ore
Extrema vestică - 4B, 3 lc

Umărul Gălbenelelor
Fisura Gălbenelelor - 3A, 6 lc, 2 ore
Traseul Roşculeţ - 3B, 9 lc, 2 ore
Muchia estică din Umărul Gălbinele - 3B, 10 lc
Traseul Slăvoacă (Traseul Central) - 4B, 9 lc, 3 ore
Traseul Coman (Muchia nord-estică) - 2A, 8 lc, 2 ore
Fisura Scoruşilor - 2B, 3 lc, 1 oră

Colţul Mălinului
Fisura Sudică din Colţul Mălinului - 3A, 5 lc, 2 ore
Creasta Mălinului - 2A, 4 lc, 1 oră
Hornul Central - 2B, 3 lc, 2 ore
Hornul Ascuns - 1 B, 2 lc, 1 oră
Muchia de Sus din Creasta Frumoasă - 2A, 2 lc, 2 ore

Santinela Văii Verzi
Fisura Santinelei Văii Verzi - 4B, 7 lc, 3 ore
Tavanele Santinelei Văii Verzi - 5B, 6 lc, 4 ore

Peretele Ţapului
Hornul Mare al Ţapului - 4A, 5 lc, 2 ore
Surplombele Ţapului - 5A, 5 lc, 3 ore

Peretele sudic al Priponului
Fisura din Peretele Sudic al Priponului - 4A, 6 lc, 2 ore


4. MORARUL - face parte din culmile nordice ale Bucegilor. Această culme porneşte din Vârful Omu spre est, fiind mărginită la sud de Valea Cerbului către muntele Coştila, iar la nord de Valea Morarului către muntele Bucşoiul. Capătul estic al culmii este accidentat, formând Colţii Morarului: de la vest spre est recunoaştem Colţul de Sus, Degetul Prelungit (Acul Crucii), Degetul Roşu şi Acul Mare. Între colţi se adâncesc pe rând Strunga Acului de Sus, Strunga Degetelor şi Strunga Acului Mare. Mai jos de Colţii Morarului, o altă formaţie stâncoasă atrage atenţia: Mănuşa Morarului. Trei brâne încing pe la sud, est şi nord muntele Morarul: Brâna Mare, de Mijloc şi de Sus (Brâul Acelor).

Faţa sudică, însorită, este în cea mai mare parte înierbată; chiar şi Colţii priviţi din sud apar destul de accesibili; aspectul feţei este neted, ea fiind străbătută doar de cîteva şiştoace puţin adâncite. Faţa estică, străbătută de două văi bine conturate, este în bună parte acoperită de jnepeniş, pe când zona inferioară se adânceşte în pădure. Cea mai sălbatică este faţa nordică, stâncoasă, umbrită şi rece, brăzdată de mai multe văi de abrupt dificile. Accesul la muntele Morarul se face din Buşteni, precum şi de la cabanele Gura Dihamului, Poiana Izvoarelor şi Omu.

Trasee alpine în Morar

Văi şi brâne din Morar
Creasta Morarului - 1A, 5 ore
Traversarea Acelor - 2A, 10 lc, 4 ore
Brâna Mare a Morarului - 1A, 6 ore
Valea Comorilor - 1A, 5 ore
Valea Bujorilor - 1A, 5 ore
Valea Poienii - 2A, 3 ore
Brâul Înflorit
Vâlcelul Ţancurilor - 2A, 3 ore
Râpa Zăpezii - 2A, 4 ore (Râpa Mare, care ia sfârşit în Strunga Acului Mare; Râpa Crucii, care se ramifică, o ramură ieşind printr-un horn în Strunga Degetelor, iar a doua în Strunga Acului de Sus; Râpa Mică)
Valea Adâncă - 1A, 3 ore
Valcelul Obuzului (al Morarului)
Valea Morarului - 1A, 4 ore

Trasee de perete în Morarul
Colţul Ghinţurii - 4A, 5 lc, 3 ore
Fisura Morarului - 5B, 6 lc, 3-4 ore
Colţul Moşului - 4A, 4 lc, 3-4 ore


5. BUCŞOIUL - din nodul orografic al Bucegilor, Vârful Omu, porneşte către nord culmea impozantă a Bucşoiului care se ramifică formând două creste: cea principală - Bucşoiul Mare - continuă către nord, pe când cea secundară - Bucşoiul Mic sau Creasta Balaurului - o ia spre est. De fapt, tocmai această creastă secundară a Bucşoiului Mic reprezintă cumpăna apelor şi totodată limita dintre Muntenia şi Transilvania, continuată prin Pichetul Roşu-Dihamul şi pasul Predeal. Ca altitudine, Bucşoiul este, cu cei 2492 m ai săi, al doilea vârf al Bucegilor, după Omu (neţinând seama de Vârful Bucura Dumbravă şi Capul Morarului).

Aria Bucşoiului este delimitată de Valea Morarului către Moraru, la sud, Valea Glăjăriei către Diham, la est, şi Valea Mălăieşti către Padina Crucii, la nord-vest. Valea Bucşoiului, izvorul principal al Văii Glăjăriei, desparte Bucşoiul Mare de Bucşoiul Mic. Asemenea Morarului, faţa sudică a Bucşoiului Mic este primitoare, străbătută de brâne însorite şi înierbate, pe cînd faţa nordică este stâncoasă şi rece, brăzdată de şiştoace abrupte. Stâncile Balaurului, aflate pe creastă, sunt o replică vagă a Colţilor Morarului. Dincolo de Valea Bucşoiului, Bucşoiul Mare are o structură mai complicată, străbătută de Valea Bucşoaia şi Valea Rea către est şi o serie de şiştoace abrupte către vest. Brâna Mare a Bucşoiului încinge muntele, începând din Valea Morarului, traversează Valea Bucşoiului şi Bucşoaia pentru a se pierde în zona Văii Rele. Un element alpin de prim ordin este Turnul Mălăieşti (Bisericuţa).

Trasee alpine în Bucşoi

Văi şi brâne din Bucşoi
Creasta Balaurului - 1 B, 4 ore
Brâna Mare a Bucşoiului - 1A, 4 -5 ore
Vâlcelul Portiţelor - 1 B, 3 ore
Vâlcelul Grohotişului - 1 B, 3 ore
Vâlcelul Furcilor
Valea Bucşoiului - 1 B, 3 ore
Valea Caprelor - 1A, l-2 ore
Valea Pietrelor - 1B, 2-3 ore

Turnul Mălăieşti (Bisericuţa din Mălăieşti), pe Valea Mălăieşti
Hornul Căţărătorului - 5B, 6 lc, 3-4 ore
Faţa cu Ferestre - 4A, 6 lc, 2-3 ore
Extrema Stângă - 5B, 10 lc, 4 ore
Tavanele - 5B, 10 lc, 4 ore
Traseul Oblic - 4B, 8 lc, 4 ore


Trasee din alte zone de alpinism din Bucegi

ZONA HOROABA - TURNUL SECIULUI - PERETELE BĂTRÂNA

Valea Horoabei - 1A, 2-3 ore
Traseul Frontal din Turnul Seciului - 4A, 2 lc, 1 oră
Traseul Central din Turnul Seciului - 4A, 2 lc, 1 oră
Muchia estică (Matei Schenn) a Turnuleţului - 4A, 2 lc, 1 oră
Faţa sud-vestică a Turnuleţului (Finala '66) - 4A, 2 lc, 1 oră
Muchia vestică a Turnuleţului (Aurel Irimia) - 4A, 2 lc, 1 oră
Traseul Comănescu din Turnul Seciului - 2A, 30 minute
Traseul Nemeş din Peretele Bătrâna - 3A, 2 lc, 1-2 ore
Fisura Şoimilor (Crăciunescu) din Peretele Bătrâna - 4A, 3 lc, 2 ore
Traseul Armata - 4B, 3 lc, 1 oră
Traseul celor patru Surplombe (Nagy Miklos) - 5B, 5 lc, 2 ore (Traseul Victor Măciucă)

Peretele Vărăria
Trasee de căţărare - poligon pentru Salvamont + trasee de escaladă


MUNTELE FURNICA, 1000 m / STÂNCA SF. ANA

Hornul Suspendat - 4B, 4 lc
Mihai Sârbu - 4A, 3 lc
Traseul Tavanelor - 4A, 2 lc
Traseul Discordiei - 4A, 3 lc
Traseul Concordiei - 4A

Trasee de escaladă sportivă în: Cariera Poiana Ţapului, Valea Peleşului, Belvedere Pârâul Rece, Turnul Seciului


Bibliografie:
* Walter Kargel - Munţii Bucegi, Drumeţie, Alpinism, Schi
* Walter Kargel - Drumuri spre culmi
* Walter Kargel - Trasee alpine în Carpaţi
* www.fralpinism.ro
* www.escalada.verticon.ro/sinaia/index.htm
* www.roclimbing.net

Data actualizarii: 07.05.2014