Ghid montan Muntii Bihor - Vladeasa

Geologie

Masivul Vlădeasa formează, la capătul nordic al Bihorului, un fel de pandant al masivului Biharia, atât prin înălțime cât și prin aspectele generale de relief. Cu toate acestea, constituția geologică a Vlădesei diferă net de cea a Bihariei. În timp ce Biharia este constituită din șisturi cristaline, Vlădeasa este formată din roci eruptive vechi, fiind o acumulare de stive de roci rezultate din puternice erupții de la sfârșitul erei secundare. Aceste

roci dure determină înălțimea mare (vârful cel mai înalt depășește 1800 m); apele au disecat în ele creste regulate, puternice, cu versanți abrupți. În timpul erei terțiare, masivul a fost retezat de eroziune, apele creând o întinsă platformă care s-a păstrat ca fragmente pe culmile cele mai înalte. Ca urmare, creasta principală a masivului și câteva creste secundare prezintă întinse platouri, aproape orizontale sau slab vălurite, ușor de parcurs.

Masivul Vlădeasa formează o mare potcoavă sau, mai curând, un W cu deschiderea orientată spre nord. Cele două intrânduri sunt determinate de principalele ape ale masivului: valea Drăganului la est și valea Iadului, la vest. Culmile care dau ocol izvoarelor văii Drăganului sunt cele mai înalte și mai întinse. De ele se alipesc zone calcaroase cu interesante fenomene carstice: la est zona Pietrele Albe - Valea Seacă, iar la sud zona de izvoare a Someșului Cald, care face trecerea spre Munții Bihor. Culmile din jurul văii Drăganului ating în vârful Vlădeasa 1826 m; în bună parte sunt acoperite de goluri alpine și doar în șeile mai coborâte, de jnepenișuri și molidișuri. Culmile care mărginesc valea Iadului sunt mai joase, împădurite și fără atracțtii turistice deosebite. Spre vest de valea Iadului încep terenurile calcaroase ale Munților Pădurea Craiului, din care zonele Meziad și Remeți pot fi considerate ca zone de trecere. Ambele cuprind peșteri și interesante formațiuni carstice.

Data actualizării: 06.05.2014