Ghid montan Muntii Bargaului

Geologie

In arealul Bargaului, peste sisturile cristaline sau deasupra depozitelor conglomeratice-grezoase acoperitoare, se intalnesc calcare rosii. Gresiile si sisturile argiloase slab bituminoase, cu o grosime de 3000 m, apar pe o arie intinsa intre cristalinul muntilor Rodna si valea raului Neagra Sarului. Datorita fiabilitatii, acestea au generat un relief domol, cu suprafete usor ondulate specifice muntilor Bargaului.

In muntii Bargaului, fenomenul vulcanic a avut o eruptie distincta, in comparatie cu masivul Caraiman din partea sa sudica, cladit in urma suprapunerii

topiturilor incandescente de lava erupta din adancurile pamantului. Bargaul este domeniul corpurilor magmatice subvulcanice subterane, care au strabatut o parte din stiva de 3000 m a cuverturii grezoase, fara sa ajunga la suprafata si sa erupa aruncand valuri nesfarsite de lava. In urma erodarii gresiilor acoperitoare, corpurile magmatice initial subterane au fost scoase la suprafata constituind varfurile Bargaului, cupole si conuri din roci vulcanice.

Corpurile vulcanice din Bargau sunt reprezentate prin lacolite (intruziuni cu aspect de lentile sau cupole de kilometri), silluri (filoane longitudinale insinuate intre stratele grezoase sau transversale), dykeuri (ziduri de magma consolidata) si chiar stokur i(mase profunde-batolitice solidificate chiar in locul de formare a topirii), alcatuite din diorite, dacite si andezite, care la contactul cu rocile sedimentare au dat nastere la fenomene de metamorfism termic, transformand gresiile in sisturi grezoase negre.

In partea estica a Bargaului se gasesc mai multe corpuri subvulcanice de dimensiuni reduse, alcatuite din andezite bazaltice mai rezistente, dintre care amintim Obcina Maguricii, Batca Priporului etc.

Partea sudica este alcatuita tot din formatiuni sedimentare grzo-argiloase ce apartin invelisului postaustric, strapunse de corpuri intruzive care au fost dezgropate de eroziune, constituind varfurile ce domina planitatea.


Data actualizarii: 27.04.2014