Ghid montan Muntii Baiului

Prezentare

Munții Baiului fac parte din Carpații de Curbură, fiind situați în partea vestică a acestora. Ei ocupă o suprafață de circa 300 kmp, în cea mai mare măsură cuprinsă în bazinele superioare ale văilor Prahova și Doftana.

Cea mai mare parte a lor aparține județului Prahova; în extremitatea nordică, câteva culmi fac parte din județul Brașov.
În vest, limita este dată de valea Prahovei; ea poate fi ușor urmărită privind spre est din Bucegi, de pe culmea Caraiman, de pe marginile platourilor structurale ale Jepilor sau de pe vârful Furnica. Acesta separă munții Baiului de munții Bucegi între localitățile Sinaia și Bușteni.

Limita nordică a acestor munți are un traseu sinuos. Într-o primă secțiune este dată de valea Azugii de la confluența cu Prahova și până aproape de obârșie. Ea îi separă de culmile Clăbucetelor Predealului. Pe tot parcursul, Azuga are o vale largă, adâncită cu 350 - 400 m față de Clăbucete și 400 - 700 m în raport cu principalele vârfuri și culmi ale Unghiei Mari, Rusului, Neamțului, Cazacului din munții Baiului.
În est, valea Doftanei între pasul

Predeluș și localitatea Trăisteni desparte munții Baiului de munții Grohotiș. La început, valea îngustă a Doftăniței separă culmile împădurite și orientate vest-est ce vin din vârfurile Paltinu, Neamțu și Rusu de cele ce coboară din pasul Predeluș și vârful Priscu. La confluența Doftanei cu Mușița și valea Neagră se deschide un frumos bazinet de eroziune diferențială, cu lunci și terase largi.
La sud, limita munților Baiului poate fi trasată pe culoarul creat de adâncirea celor două văi ale Florei, afluenți ai Prahovei și Doftanei. La nord de aceste văi se desfășoară ultimele culmi ale Baiului, cu înălțimi de 1400 - 1600 m, iar la sud un ansamblu de vârfuri și culmi netezite la 1000 - 1100 m. Contactul dintre ele se realizează prin versanți cu pantă mare și o diferență de nivel de 350 - 500 m.


Data actualizarii: 25.04.2014