Ghid montan Muntii Aninei

Roca predominant calcaroasă din munții Aninei, cât şi unele condiții topoclimatice, au generat forme de relief şi asociații vegetale care, pe lângă frumusețea peisagistică, au şi o importantă valoare știinţifică. Din acest motiv ele au fost puse sub ocrotirea legii, fiind declarate rezervaţii naturale.

• 
  
  - Rezervaţia Beuşniţa este situată în partea de vest a culmii calcaroase Pleşiva, pe valea Beuşniţa. Pe fundul văii s-a depus un strat de tuf calcaros din care s-au format numeroase baraje, precum şi cele trei cascade mari ale Beuşniţei. La confluenţa Beuşniţei cu Beu se află lacul Ochiul Beu alimentat de un izbuc submers. Condiţiile topoclimatice au permis dezvoltarea liliacului sălbatic, cărpiniţei, mojdreanului etc. În pădurea de aici întâlnim şi fagul balcanic, ulmul, frasinul şi alunul turcesc.



• Rezervaţia Cheile Nerei cuprinde zona calcaroasă a acestor chei; în afară de valoarea peisajului, se află ocrotite numeroase specii floristice, printre care se remarcă elemente sudice, ca ghimpele, cornişorul, tăsculiţa, sânzienele roşii, inul galben etc.


• Rezervaţia Cheile Caraşului este cuprinsă în zona dintre gura Comarnicului până la Prolaz. Aici, pe stâncile calcaroase, se află asociaţii vegetale specifice şi plante rare ca: sipica, muşcata dracului, urzica neagră, garoafa, micsandra sălbatică, flămânzica etc.


• Rezervaţia Cheile Şuşarei (complexă, 246 ha) protejează elemente geologice (calcare de Plopa inferioare, calcare de Plopa superioare, calcare de Miniş), morfologice (chei, pereţi calcaroşi, grohotişuri, lapiezuri, doline, izbucuri, cascade, peşteri), speologice (Peştera cu Nisip, Peştera cu Apă din Valea Şuşara), floristice (alunul turcesc, vişinul turcesc, nucul comun, măceşul de Beuşniţa, tisa, mojdreanul, cărpiniţa, ghimpele, cornişorul, stânjenelul, bujorul de pădure, săbiuţa, garofiţa bănăţeană, bujorul bănăţean), faunistice (ursul, râsul, vulturul alb, lăstunul mare, lăstunul de stâncă, rândunica roşcată, pietrarul bănăţean, presura bărboasă, vipera cu corn, şarpele orb, scorpionul, liliacul mediteranean); potenţialele pericole sunt reprezentate de activităţile turistice necontrolate şi exploatările forestiere.


• Peştera Comarnic, cea mai lungă peşteră din Banat, 4040 m, conţine numeroase forme concreţionare, la care se adaugă, tot in număr mare, forme de eroziune şi coroziune.


• Peştera Popovăţ (1100 m), situată în Cheile Caraşului, adăposteşte în sălile şi galeriile ei numeroase formaţiuni de un deosebit interes ştiinţific. Este închisă, vizitarea ei făcându-se numai cu aprobarea Comisiei monumentelor naturii.