Ghid montan Muntii Aninei

Flora

Vegetaţia din munţii Aninei se etajează în funcţie de altitudine şi climă. Anumite condiţii locale au permis exigenţa unor originalităţi în vegetaţie. Zona muntoasă este ocupată, în general, de vegetaţia domeniului forestier.

Astfel, în culmea Certej -Puşcasul Mare, la est şi vest de Anina, se află păduri de amestec - fag, molid şi brad. Pădurile de fag ocupă suprafeţe întinse pe culmea Certej - Puşcasul Mare, la nord de Anina şi în bazinul superior al Minişului. În unele cazuri ele apar în amestec cu pădurile de gorun sau brad. Secundar mai apare carpenul, paltinul, ulmul, frasinul şi altele. Pădurile de gorun apar sub formă de petice la sud de Reşiţa, la est de Ciudanoviţa şi la sud de Caraş. În cadrul pădurilor, pajiştile şi terenurile agricole ocupă suprafeţe mici.
Ele predomină în podişul calcaros al Lăbalcei, la sud-est de dealul Bucitul, la est de Caraşova şi în podişul calcaros Râvniştea. În afară de acestea, pajişti secundare şi terenuri agricole mai apar în numeroase poieni, ca de exemplu Poiana Văliug, Poiana Betii, Poiana Cerbului, Poiana Florii, Poiana Rădoschii, Poiana Cuceş etc.

În pădurile de fag din zona Beuşnitei se adăpostesc cele mai numeroase populaţii relictare de alun turcesc (Corylus colurna) din ţara noastră. În pereţii cheilor şi pe abrupturile calcaroase se află pădurici de tip carstic, iliric - meridional, în care predomină liliacul sălbatic (Syringa vulgaris), scumpia (Cotinus coggiria), mojdreanul (Fraxinus ornus) etc. În afară de aceastea, în rezervaţii se află numeroase plante rare, unele de origine sudică.


Data actualizarii: 25.04.2014