Ghid montan Muntii Capatanii

Geologie

Dupa formatiunile care predomina, muntii Capatanii pot fi impartiti in mai multe sectoare distincte. In sectorul vestic (Oltet-Horezu) si in zona alpina predomina formatiuni ale cristalinului autohton, peste care s-a suprapus

cristalinul panzei getice. In afara de garnite, grandiorite si de roci eruptive de adancime, se mai intalnesc sisturi sericitoase, cloritoase, argile de grafit, calcare cristaline si, mai rar, cuartite.

In sectorul mijlociu si rasaritean predomina rocile panzei getice, reprezentate prin gnaise micacee cu intercalatii de amfibolite in benzi, micasisturi ce formeaza cristalinul seriei de Lotru. Prezenta foitelor de mica este caracteristica aici. Blocul stancos al Naratului, ca si vecinul sau de dincolo de olt, Cozia, este constituit in mare parte din gnaisul ocular de Cozia, gnais bioticsi amfibiotic, cu injectii lenticulare de gnais ocular.

In zona sudica, culmea Arnota-Buila Vanturarita- Stogu, alcatuita din calcare jurasice, formeaza o creasta aproape neintrerupta de peste 14 km, ce se impune in relief prin formele variate si deosebit de pitoresti pe care le prezinta.

In partea cea mai inalta a muntilor Capatanii-Negovanu, Nedeia, Capatana, Ursu, se pastreaza urme slabe ale activitatii nivale. O zanoaga bine conturata, cu aspect de circ, poate fi observata pe latura estica a varfului Ursu, iar o alta asemanatoare langa Turcinu Negovanului.

In acest masiv se gasesc cateva zone carstice, unele putin intinse, altele ceva mai dezvoltate, reprezentate prin chei, pesteri, versanti modelati de ape etc. Dintre pesterile care au starnit un interes deosebit sunt cele din Cheile Oltetului, din Vanturarita, pesterile Stogsoarele, Sorbul Mare, ultima fiind cea prin care apele paraului Cheia navalesc in miezul muntelui Stogsoarele. Mai exista pesteri si in Cheile Bistritei, Cheile Pietrenilor, abruptul Tarnovului.


Data actualizarii: 27.04.2014