Flora
Finetele si pasunile constituie un briu lat, discontinuu, in jurul Calimanului, ce avanseaza mai mult pe vai, interfluviile fiind in general impadurite. Primavara , pajistile insorite ale masivului sunt imbricate de: Brinduse viorii (Crocus vernus) si ciubotica cucului (Primula veris). Prin locuri mai umbrite, in jurul tufelor de maces si alun sau pe linga molizii mai razleti rasar flori albe si galbene de pastita (Anemone nemorosa si A. vranunculoides), slacul violaceu (Breaban - endemism carpatic) (Cardamine glanduligera)
In perioada de vara putem intalni: margarete (Chrysanthemum leuchanthemum), Aglica (Filipendula vulgaris), clopoteii (Campanula patula), garofite purpurii (Dianthus carthusianorumFlori de cicoare (Cichorium intybus) si chiar poroinicul (Orchis maculata), reprezentant al orhideelor.
Toamna, in finetele uscate se poate vedea ciurul zinelor (Carlina acaulis).
Finetele si pasunile se sfirsesc la marginea
padurii de amestec sau de molid pur. Zona aceasta de trecere, de la fineata la padure, are o vegetatie specifica. Scorusul (Sorbus aucuparia) si macesul (Rosa penduiina), paducelul (Crataegus monogyna) si alunul (Corylus avellana) ssunt des intalniti .Printre arbusti se inalta luminarica pamintului (Gentiana asclepiadea) si rutisorul (Thalictrum aquilegifolium) cu numeroase flori placut mirositoare.
Padurea de amestec formata mai ales din fag (Fagus sylvatica) si molid (Picea abies) prezinta un aspect aparte primavara. Padurile de molid sint intunecate, mohorite si reci. Printre brazi si molizi, in locurile mai umede apar pernite de muschi (Sphaynum), acoperite si inconjurate de macrisul iepurelui (Oxalis acetosella).
In taieturile de padure, mai ales de molid, intilnim o vegetatie specifica. Aici, spre miezul lunii august, apare rascoagea (Epibobium angustifolium).
Deasupra padurii de molid, in etajul subalpin al vegetatiei, incepe zona de jneapan.
Jneapanul (Pinus mugo) este o prezenta importanta in peisaj, la care se adauga aninul (arinul) de munte (Alnus viridis), salcia capreasca, scorusul de munte, ienuparul (Juniperus communis), iar pe alocuri falnicul zimbru (Pinus cembra), pionier indraznet al coniferelor. Jneapanul apare sub Vf. Bistricioru la altitudinea de 1.350 m, devine dominant in jurul inaltimii de 1.850 m si se mentine cu tenacitate pina la 2.087 m pe flancul sudic al Pietrosului.
Floarea de colt nu se intilneste in Caliman datorita rocilor foarte bogate in siliciu.
Data actualizarii: 10.05.2014