Ghid montan Muntii Calimani

Clima

Asezarea geografica si relieful sint principalele elemente care influenteaza in mod direct asupra climatului. Temperaturile caracteristice muntilor Caliman sunt influentate simtitor de masivitatea reliefului.
Clima corespunde muntilor inalti (pajisti alpine) in cazul celor mai semete virfuri din Caliman (deasupra altitudinii de 1 750 m) si muntilor mijlocii (cu altitudini intre 600-1 750 m, zona padurilor) in restul masivului.
Clima muntilor inalti este aspra si umeda, cu temperaturi medii anuale ale aerului sub 0 grade. Deasupra altitudinii de 2 000 m cele mai joase temperaturi medii anuale se inregistreaza in luna februarie, iar cele mai ridicate in august. Temperaturile minime ating valori ridicate.
Viteza vintului pe culmi depaseste 6-7 m/s, crescind in februarie la peste 9 m/s si scazind in iulie-august la 5 m/s. Vitezele maxime ale vintului ajung la 40-55 m/s, iar directia dominanta este NV si V.

Precipitatiile depasesc 1 200- 400 m, iar grosimea stratului de zapada cazut succesiv atinge citiva metri (6-8 m). Zapada este spulberata si acumulata sub forma de cornise pe versantele adapostite (partea superioara a versantelor sudice si estice) formind avalanse, iar pe fundul vailor si al caldarilor glaciare atinge grosimi mari si se mentine pina in lunile iulie-august.
I n majoritatea zilelor de vara, inainte de amiaza, deasupra virfurilor inalte se formeaza nori cumulus care dau precipitatii sub forma de averse, uneori grindina, mazariche sau ninsoare.
Climatul muntilor mijlocii (muntii Birgaului si zona Calimanului dispusa intre 600-1 750 m) se caracterizeaza prin oscilatii moderate a temperaturii aerului, cea anuala mentinindu-se pozitiva, iar in luna iulie oscilind intre 18 grade.
Versantele orientate spre NV, V si SV sint frecvent acoperite de nori ce determina ploi de lunga durata, care depasesc cantitatea de 900-1200 mm. Versantele adapostite (orientate spre E) se caracterizeaza prin predominarea timpului senin. In partea inferioara a versantelor abrupte si mai ales catre SE se accentueaza fenomenul de fohn.
Versantele sudice se remarca prin timp senin noaptea si dimineata si prin nori cumulus care, uneori, dau precipitatii abundente dupa-amiaza. In partea lor superioara se inregistreaza precipitatii abundente de peste 1 200 mm anual. Versantele nordice prezinta temperaturi ale solului si aerului moderate. Zona inalta, peste 1600 m, este inconjurata de izoterma de 0 grade; virfurile au un climat mai racoros, cu temperaturi medii anuale in jur de 2 grade. In timp ce periferia masivului este marcata de izoterma de 4 grade.
Temperaturile medii anuale au oscilat intre 6,8 grade9,5. Cea mai scazuta temperatura medie s-a inregistrat in anul 1922 (6,8 grade), iar anii 1937-1951 au fost cei mai caldurosi - in medie 9,6 grade. In luna ianuarie inaltimile cuprinse intre 1 500-2 000 m au o temperatura de -6 grade, iar cele de 1000-1 500 m; luna iulie prezinta la altitudinea de peste 1 500 m temperaturi medii pina la 11 grade, iar in zona de 1 000-l 500 m ajung la 16 grade. Timp de 6 luni temperaturile medii se mentin sub 0 grade. In partea interna a craterului temperaturile sint mai scazute, ca urmare a cantonarii maselor de aer rece pe fundul caldeirei.
Temperatura maxima absoluta a ajuns in luna august 1954 la 28 grade, iar temperatura minima a fost inregistrata in luna decembrie cind a coborit la -24.5 grade.
Incepind cu data de 1 octombrie se inregistreaza frecvent zile de inghet care se mentin pina la inceputul lunii mai. Ele apar in numar redus, crescind treptat pina la 25 in luna ianuarie, pentru ca apoi sa inceapa sa scada. In vaile adinci si in interiorul craterului ingheturile sint posibile si in lunile de vara, ca si pe suprafata cupolei. In luna iunie (temperatura medie de 9,4grade), minima fiind cuprinsa intre +1 grade si -5 grade se mai inregistreaza zile cu inghet.
Zilele de iarna au o distributie conditionata de altitudinea absoluta si de relief. In zona montana luna februarie are cele mai multe zile de iarna, spre deosebire de zonele depresionare unde acestea corespund lunii ianuarie. Durata zilelor cu inghet si o zilelor de iarna, si in special alternarea brusca a fazelor de inghet-dezghet, influenteaza negativ dezvoltarea vegetatiei.
Muntii Calimani se gasesc sub influenta directa a vinturilor de vest. In zona inalta a Calimanului bat vinturi frecvente si intense, zilele de calm fiind reduse ca numar. Zona coborita a craterului, datorita stagnarii maselor de aer, are un caracter mai calm.
Directia vintului dominant isi lasa amprenta asupra vegetatiei subalpine care pe versantele neadapostite este mai redusa, pipernicita si asimetric dezvoltata. Pe versantele adapostite limita superioara a vegetatiei forestiere si a celei alpine este mai ridicata.
Brizele de munte se formeaza noaptea, de la orele 21, prin alunecarea spre vale a valurilor de aer racoros; cele de vale sint frecvente ziua, cind masele de aer cald si umed avanseaza catre creasta (incep la 9-10 dimineata).
Zona montana se caracterizeaza prin precipitatii abundente.In Caliman depasesc cantitatea de 900-1 200 mm si chiar 1 400 mm. Ele variaza in raport direct ca zonalitatea pe verticala, conditionata de altitudine.
Ninsorile sint si ele abundente. Grosimea stratului de zapada atinge 132 cm iarna si 107 cm primavara. Cantitatea de precipitatii solide fiind influentata de altitudine, valorile cele mai mari sint inregistrate in Calimani, unde ajung pina la 6-7-8 m. Grosimea mare a stratului de zapada cazuta succesiv se datoreste si spulberarii zapezii de pe versantele expuse vintului, care este acumulata pe fundul vailor si al caldarilor glaciare.

Data actualizarii: 10.05.2014