Ghid montan Muntii Maramuresului

Flora

Munții Maramureșului prezintă o arie naturală cu o diversitate floristică și faunistică ridicată, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre.

În arealul zonei sunt întâlnite clase de habitate de tip: păduri de molid, fag și brad; păduri dacice de fag și carpen cu colțișor (Dentaria bulbifera); păduri sud-est carpatice de fag și brad cu vulturică (Hieracium rotundatum); păduri de fag cu scradă (Festuca drymeja), păduri dacice de fag și carpen cu rogoz (Carex pilosa); păduri mixte de fag și tei argintiu cu rogozuri din specia Carex brevicollis; păduri de paltin frasin și ulm; păduri de gorun, fag și carpen; păduri geto-dacice de gorun, păduri de molid și brad cu vulturică; păduri aluviale cu salcie albă; tufărișuri dacice cu cătină mică (Myricaria germanica); tufărișuri alpine boreale; tufărișuri de smârdar și afin; tufărișuri de smârdar cu jneapăn, tufărișuri de ienupăr; mlaștini oligotrofe cu rogozuri de tipul Carex limosa; turbării active; pajiști alpine și boreale pe substrat silicos; pajiști cu vegetație de păiuș și lăptiucă, pajiști cu unghia-păsării și țăpoșică; pajiști cu ovăscior argintiu și crețișoară.
Păduri de conifere cu specii arboricole de: brad (Abies alba), molid (Picea Abies), pin (Pinus), larice (Larix decidua), zâmbru (Pinus cembra), zadă (Larix), tisă (Taxus baccata).

Flora parcului natural este constituită din specii vegetale distribuite etajat, în concordanță cu structura geologică, caracteristicile solului și climei, structurii geomorfologice sau altitudinii.
În arealul parcului sunt prezente mai multe specii de plante vasculare (carmofite) și endemice , astfel: gălbenuș (Crepis jacquinii) frigurele (Cardaminopsis neglecta), drețe (Lysimachia nemorum), gălbinele (Lysimachia punctata), limba cucului (Botrichium lunaria), iarbă-grasă (Sedum sexangulare), lopățea (Lunaria rediviva), saxifragă (Saxifraga carpatica), clopoței (Symphyandra wanneri), cupă (Gentiana kochiana), cărbuni (Phyteuma spicatum), ranunculus (Ranunculus thora), bujor de munte (Rhododendron kotschy'), rogoz (Carex strigosa), păiuș (Festuca stricta), pipirig (Juncus castasneus), scradă (Festuca drymeja).

Dintre plantele endemice pentru Carpații românești, aici vegetează specii de: bulbuc de munte (Trollius europaeus), brebenei (Dentaria glandulosa), gălbinel de munte (Doronicum carpaticum), garofiță de munte (Dianthus tenuifolius), coada șoricelului (Achillea schurii), omag mov (Aconitum moldavicum), crucea-pământului (Heracleum carpaticum), vulturică (Hieracium kotschyanum și Hieracium rotundatum), cădelniță (Campanula carpatica), clopoțel (Campanula serrata), splină (Chrysosplenium alpinum), piciorul cocoșului (Ranunculus carpaticus).

În parc vegetează și două specii (vulnerabile) de plante carnivore (insectofage): roua cerului (Drosera rotundifolia - relict glaciar) și foaie-grasă (Pinguicula alpina).

La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe rarități floristice de pajiște sau de stâncărie (relicte glaciare, endemice, vasculare) cu specii (dintre care unele protejate prin lege) de: floare de colț (Leontopodium alpinum Cass), papucul doamnei (Cypripedium calceolus), vârtejul-pământului (Pedicularis verticillata), ligularia (Ligularia sibirica), firuță-de-munte (Poa granitica ssp. disparilis), iarba-gâtului (Tozzia carpathica).

Alte specii semnalate în arealul parcului: narcisă (Narcissus radiiflorus), ghințură (Gentiana clusii), țăpoșică (Nardus stricta), degetăruț (Soldanella hungarica), unghia-păsării (Viola declinata), plămânărică (Pulmonaria officinalis), luceafăr (Scorzonera rosea), brândușă de toamnă (Colchicum autumnale), păștiță (Anemone nemerosa), frag (Fragaria vesca), margaretă (Leucanthemum vulgare), ovăscior argintiu (Trisetum flavescens), crețișoară (Alchemilla vulgaris), ghiocel (Galanthus nivalis), lușcă (Leucojum vernum), ciuboțica cucului (Primula vernis), coada șoricelului (Achillea millefolium), țintaură (Centaurium umbellatum), leurdă (Allium ursinum), coada-calului (Equisetum arvense).

Bibliografie:
* I. Băncilă. Geologia Carpaților Orientali. Ed. Științifică. București, 1958.
* V. Mihăilescu. Carpații sud-estici de pe teritoriul R.P.R. Ed. Științifică. București, 1965.
* A. Posea, G. Posea, C. Moldovan. Județul Maramureș. Ed. Academiei R.S.R. București, 1980.
* D. Ghinea. Enciclopedia geografică a României. Ed. Enciclopedică. București, 2000.
* J. Béres. Fauna de vertebrate a Maramureșului. Ed. Dacia. Cluj-Napoca, 2000.
* A. Bavaru, S. Godeanu, C. Butnaru, A. Bogdan. Biodiversitatea și ocrotirea naturii. Ed. Academiei Române. București, 2007.
* www.wikipedia.org

Data actualizarii: 11.07.2014