Ghid montan Muntii Sureanu

Flora

Etajul alpin, reprezentat prin pajisti, apare insular doar pe varfurile ce depasesc 2000 m. Intre componentele vegetatiei pajistilor alpine amintim coarna (Carex curvula), parusca (Festuca supina), rugina (Juncus trifidus), clopoteii (Campanula alpina), ochiul gainii (Primula minima), degetarutul (Soldanella pussila), piciorul cocosului alpin (Ranunculus alpestris),

unghia pasarii (Viola declinata), spanzul (Helleborus purpurascens), coacazul de munte (Brukenthalia spiculifolia) etc.

   Etajul subalpin cuprinde toate varfurile si crestele intre 1700 si 1950 m. Vegetatia lemnoasa este reprezentata in principal de jnepan (Pinus mugo), ienupar (Juniperus communis), smirdar (Rhododendron Kotsckyi), azalee pitica (Loisleuria procumbes), parusca (Festuca supina), scrantitoare (Potentilla ternata), afin (Vaccinium myrtillus), merisor (Vaccinium vitis idaea).

   Pajistile subalpine sunt alcatuite din firuta (Poa media), iarba stancilor (Agrostis rupestris), avascior (Avenastrum versicolor), tarsa (Deschampsia caespitosa), teposica (Nardus stricta), cupele (Gentiana acaulis), brandusele de munte (Crocus montana) etc.

   Etajul padurilor de molid, cuprins intre 1300 si 1700 m, este alcatuit in principal din molidisuri pure (Picea abies), brad (Abies alba), zimbru (Pinus cembra), scorusul de munte (Sorbus aucuparia), socul (Sambucus racemosa), paltinul de munte (Acer pseudoplatanus).

In raristile din padure apar: macrisul iepurelui (Oxalis acetosella), perisorul (Moneses uniflora), ferigile (Driopteris filix mas).

   Etajul padurilor de foioase este alcatuit din paduri de fag in amestec cu molid, brad, paduri de fag si paduri de fag in amestec cu gorun si ocupa suprafete apreciabile in partea de nord si de vest a masivului.Padurile de amestec de fag cu rasinoase au extensiune mai mare in cursul superior al vailor Strei si Cugir, la inaltimi cuprinse intre 900 si 1400 m; ele sunt alcatuite din fag (Fagus silvatica), molid (Picea abies), brad (Abies alba), paltin de munte (Acer pseudoplatanus), ulm de munte (Ulmus glabra), scorus de munte (Sorbus aucuparia).

   Padurile de fag inconjoara ca un brau masivul pe laturile sale nordice si vestice, ocupand spatiile cuprinse intre 500 si 1050 m, iar pe vai urca pana la 1500 m, indeosebi in bazinul Gradistei.

   In lungul raurilor se dezvolta palcuri de anin si specii ierboase, ca: morcovul salbatic (Daucus carota), floarea de nu-ma-uita (Myosotis palustris), ciucuras (adenostyles alliariae), stirigoaie (Veratrum album), muschi (Minium punctatum), pufulita (Epilobium mutans), sovar de munte (Poa trivialis).

   Apele curgatoare constituie mediu prielnic pentru mana de apa (Glyceria aquatica), sovar (Sparganium erectum), floarea de lac (Ranunculus repens), sanziene de apa (Galium palustre).

Data actualizarii: 25.05.2014