Ghid montan Muntii Sureanu

Clima

Cele mai importante caractersitici climatice sunt date de regimul precipitatiilor si al vantului. Temperatura aerului este strans legata de altitudine si de circulatia maselor de aer.Diferentele termice medii intre marginea masivul si varfurile cele mai inalte sunt aproape de 10 gradeC. La marginea nord-vestica a masivului, datorita patrunderii maselor de aer cald din Campia Banato-Crisana, temperaturile medii anuale au valorile cele mai mari, intre 9 si 10 gradeC. Pe versantii nordici, temperaturile sunt mai scazute decat pe cei sudici, datorita proceselor cinetice si radiative.

   In anotimpul de iarna, temperaturile medii variaza intre 2 gradeC la marginea muntilor si 7 gradeC la peste 2000 m altitudine. In anotimpul de primavara, temperaturile medii lunare sunt mai ridicate cu 6-12 gradeC, dar, la inaltimi de peste 1900 m, ele raman inca negative. Vara, datorita intensificarii radiatiei solare, temperaturile medii sunt mai ridicate, ajungand la 8 gradeC la altitudini de 2000 m si la peste 19 gradeC la poalele muntilor.

   Numarul zilelor cu inghet se incadreaza intre 120 la limita nordica a masivului si peste 220 zile pe culmile cele mai inalte , aflate in partea central-sudica. Zilele de iarna insumeaza o perioada mai scurta decat zilele cu inghet. Spre valea Muresului, circa 30 zile pe an, si peste 100 zile la inaltimi mai mari de 1600 m. Zilele de vara se ridica la peste 60 la periferie si scad treptat, pana la zero, pe varfurile cele mai inalte.

   Nebulozitatea medie anuala se mentine in jurul valorii de 6,5 zecimi. Cerul senin se mentine 80-100 zile pe an, iar cerul noros circa 100 zile. Numarul zilelor cu cer acoperit se ridica la 160-190.

   Durata de stralucire a soarelui este in medie de 70-80 zile pe an. Zilele cele mai insorite sunt in lunile septembrie-octombrie.

   Cantitatea medie anuala de precipiatii variaza de la 550-600 mm in zonele marginale, la peste 1000 mm in zonele centrale cu altitudini mai mari de 1800 m.

   Primele ninsori, ca data medie, se produc in octombrie la peste

1800 m si sfarsitul lunii noiembrie la inaltimi mai mici de 400 m. Stratul de zapada se instaleaza cu o intarziere de 10-20 zile. Numarul mediu lunar al zilelor cu strat de zapada creste treptat, incepand din noiembrie pana in luna ianuarie, cand devine maxim, dupa care incepe sa scada. La poale scaderea numarului de zile cu strat de zapada apare brusc in martie, in timp ce pe culmile inalte, peste 1800 m, acesta se mentine pana in aprilie.Grosimea stratului de zapada este de 8-10 cm in zonele marginale si de peste 60 cm pe crestele cele mai inalte.

   Vanturile predominante bat de la vest, pe culmile cele mai inalte, neadapostite.Pe marginea nordica, spre Mures, o frecventa mai mare o au cele din sectorul vestic, iar in sud-est, spre depresiunea Petrosani, predomina cele din sud si nord.

   Ceata se produce de obicei in perioadele reci si umede ale anului.
Chiciura apare pe timp de ceata si vant, la temperaturi negative ale aerului, cu precadere in lunile ianuarie si februarie.

   Bruma, formata din cristale fine de gheata, se produce in noptile senine de primavara sau toamna, cand racirea radiativa determina scaderea temperaturii la sol sub 0 gradeC. Cele mai dese brume au loc in intervalul septembrie-noiembrie.

   Viscolele sunt frecvente iarna si se caracterizeaza prin caderi abundente de zapada insotite de vanturi puternice.

   Orajele sunt fenomene atmosferice complexe, care se manifesta prin descarcari electrice insotite de fulgere si trasnete, intensificarea vantului, averse violente de ploaie si uneori caderi de grindina. Numarul mediu de zile cu oraje este de peste 30. Ele sunt mai frecvente pe culmile inalte, mai ales in perioada calda a anului.

Data actualizarii: 25.05.2014