Ghid montan Muntii Parang

Munţii Parâng nu beneficiază de prezenţa unui Parc naţional, deşi frumuseţile şi ariile protejate din zonă l-ar merita cu prisosinţă.

În munţii Parâng există din anul 1982 o rezervaţie naturală mixtă, întinsă pe o suprafaţă de cca. 500ha, în zona localităţii Novaci.

În apropierea localităţii Bumbeşti se află o rezervaţie forestieră Pădurea Chitu - Bratcu, ce ocroteşte o pădure de conifere de 1418 ha. Tot în apropierea localităţii Bumbeşti se găsesc rezervaţiile geologice Piatra "Sfinxul Lainicilor" - 1 ha şi Stâncile de la Rafaila -1 ha.

O rezervaţie geologică şi botanică este situată în jurul Lacului Câlcescu, pusă sub ocrotire din anul 1932. Rezervaţia Câlcescu ( cca. 50 ha ) cuprinde căldarea glaciară, cu lacul Câlcescu ( 3.02 ha, 9,6 m adâncime, 1935 m alt. ), şi regiunea din jur, o rezervaţie naturală al cărei scop este să ferească de distrugere elementele geologice, floristice, peisagistice specifice zonei sălbatice de aici.

Cea mai celebră rezervaţie ştiinţifică speologică este Peştera Muierilor, declarată monument al naturii din anul 1955. Peştera se află în apropierea localităţii Baia de Fier, în versantul drept al cheilor râului Galbenul. Pentru a ajunge la ea parcurgem o distanţă de 7km, părăsind în stânga şoseaua ce leagă oraşul Târgu Jiu de Râmnicu Vâlcea din dreptul satului Poienari, spre Baia de Fier, până la intrarea în cheile râului Galbenul.

Numele de Peştera Muierilor provine din faptul că, în timpuri străvechi, bântuite de războaie, când bărbaţii plecau la luptă împotriva celor care le încălcau ţara, femeile şi copiii se ascundeau în această peşteră, transformată în adăpost bine apărat şi nedescoperit de către năvălitori.

Rezervaţia se întinde pe o suprafaţă de 19 ha. Galeriile Peşterii Muierilor însumează o lungime de aproximativ 3600 m şi sunt dispuse 4 niveluri de carstificare. Nivelul inferior, la rândul său împărţit în două sectoare, nordic ( 1500 m ) şi sudic ( 880 m ), prezintă importanţă ştiinţifică, constituind rezervaţia speologică şi fiind inaccesibil turiştilor. Etajul superior al Peşterii Muierilor, situat la 40 m altitudine faţă de talvegul văii, se compune dintr-o galerie orizontală lungă de 573 m, electrificată şi amenajată pentru vizitare. Pot fi admirate numeroase stalactite şi stalagmite, care au forme ce impresionează, căpătând denumiri specifice precum Orga, Altarul, Candelabrele, Cadâna, Moş Crăciun, Dropia, Domul Mare, Uliul Rănit, Sala Perlelor, etc.

În peşteră se găsesc colonii de lilieci, miriapode, pseudoscorpioni, paianjeni şi numeroase alte nevertebrate inferioare. În Galeria Urşilor poate fi văzut un schelet de urs de peşteră. De asemenea, au fost descoperite scheletele altor mamifere, cum ar fi leul, hiena şi lupul de peşteră.

În zona Băii de Fier se află Peştera Iedului, declarată monument al naturii, speologic, cu o suprafaţă de 14ha.

În apropierea căilor de acces în masiv se află şi alte rezervaţii, ce aparţin din punct de vedere geografic altor munţi, dar care pot fi avute în vedere, precum Cheile Jieţului, Cheile Taia, Cheile Olteţului şi Peştera Polovragi.