Ghid montan Muntii Parang

Hidrografie

Reţeaua hidrografică a munţilor Parâng aparţine bazinelor Jiului şi Oltului.

Bazinul Jiului are o suprafaţă de 10469 kmp. Jiul este râul central al Olteniei şi are lungimea de 348 km. El se formează la Iscroni ( 556 m alt. ), din unirea Jiului de Vest cu Jiul de Est, primul adunându-şi apele din munţii Retezat şi Vâlcan, iar ultimul din munţii Parâng şi Şureanu.

Bazinul Gilortului are o suprafaţă de 1348 kmp, şi lungimea de 116 km. Drenează principalele cursuri de apă din flancul sudic al Parângului. Gilortul izvorăşte de sub Parângul Mare ( la 2340 m alt. ) şi, după un lung traseu intramontan cu chei, repezişuri, cascade, iese la Novaci ( 460 m alt. ). Afluenţii săi cei mai importanţi sunt Blahniţa, Cărpinişul, Alunişul, Galbenul. Toti afluenţii se varsă în Gilort în afara limitelor montane.

Bazinul Olteţului are o suprafaţă de 2474 kmp, iar lungimea de 184 km. Izvorăşte de sub Curmătura Olteţului,

la 1600 m alt., curge între munţii Parâng şi Căpăţânii circa 20 km, iese din munte prin Cheile Olteţului şi după încă 164 km se varsă în Olt. Din munţii Parâng primeşte puţini afluenţi, pintre care şi Ungurelul.

Bazinul Lotrului are suprafaţa de 1024 kmp, lungimea 76.6 km. Este un râu intramontan prin excelenţă, se formează la 1770 m alt., din unirea pâraielor Câlcescu şi Zănoaga Mare, coborând spre nord în trepte glaciare, apoi străbătând o mică cheie în dreptul muntelui Cărbunele. De la Obârşia Lotrului îşi shimbă brusc cursul spre est, ieşind din ţinutul munţilor Parâng. Afluenţi ai Lotrului în zona de obârşie sunt Găuri, Huluzul, Groapa Seacă, Pravăţul şi Iezerul, Cărbunele, Mirăutul.

Latoriţa este afluent al Lotrului, cu suprafaţa de 201 kmp şi lungime de 29 km. Izvorăşte de sub şaua Ştefanul ( 1820 m alt. ) şi străbate un uluc glaciar larg până aproape de Cascada Dracului ( 1450 m alt. ).

Se varsă în Lotru la Gura Latoriţei ( 550 m alt. ).

O caracteristică a scurgerii apelor din munţii Parâng, precum şi din munţii Lotrului şi Căpăţânii, constă în ampla intervenţie a omului. Pentru alimentarea noilor lacuri antropice Vidra, Balindrul, Jidoaia (în munţii Lotrului), Mălaia, Brădişor, Galbenul, Petrimanul au fost captate şi apoi deviate prin galerii 76 de cursuri de apă. Cele 7 lacuri din spatele celor 7 baraje însumează circa 380 milioane metri cubi de apă, trei staţii de pompare ( Petrimanul, Balindrul, Jidoaia ), 180 km de galerii subpământene.

Pe lângă bogăţia deosebită a apelor curgătoare, munţii Parâng adăpostesc 22 de lacuri mai importante, 18 lacuri mai mici şi peste 25 de ochiuri de apă, în marea lor majoritate de origine glaciară. Prin acest număr de lacuri, Parângul se situează pe locul trei în ierarhia Carpaţilor româneşti. Lacurile glaciare pot fi grupate astfel: cele din bazinul Jieţului, cele din bazinul Lotrului, cele din bazinul Latoriţei, din bazinul Gilortului, alte lacuri naturale.