Skin Classic Skin White Skin Black & Whilte Skin Default Adauga la Favorite (In contul carpati.org)
Cautare:

Doneaza

Calendar

Octombrie 2020
LMMJVSD
1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031

Noiembrie 2020
LMMJVSD
1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
30

Online

Voluntar in Carpati

Homepage

Lista de discutii

2.1.6. Rezervatiile naturale

Pentru a se pastra nealterata frumusetea lor, o parte din monumentele naturii sunt ocrotite de lege, spre a putea fi transmise in cat mai buna stare generatiilor care vor urma, chiar in conditiile puternicelor influente pe care le exercita omul.

Ocrotite si declarate monumente ale naturii sunt plante ca: floarea de colt, intalnita pe stancile calcaroase din Muntii Bihor, Muntele Gaina, Muntele Mare si Muntii Trascau; strugurele ursului de la Scarite-Belioara (Muntele Mare); pinul de pe stanca din albia Ariesului de la Salciua; "Fagul imparatului" de la Baia de Aries; frasinul de la Aiton, avand varsta de circa 300 de ani si circumferinta de 7 m.

In cadrul faunei sunt declarate "monumente ale naturii" acvilele, corbii, pasarile insectivore.

De asemenea, in zona Muntilor Apuseni se individualizeaza o serie de rezervatii naturale de mare interes cu regim special de vizitare, dar cu mare atractivitate pentru turisti.

a) Rezervatiile geologice:

- Dealul cu melci (1 ha) se afla in vestul comunei Vidra, reprezentand un celebru recif senovian prin intinderea apreciabila, variatia speciilor de animale si marea diversitate a organismelor. Forma dominanta o reprezinta melcul Acteonella cu speciile Gigantea si Lamavki Cenura, care, asa dupa cum apreciaza specialistii, se afla intr-un numar foarte mare, respectiv sute de mii de exemplare, acumulate pe un spatiu relativ restrans in marea senoviana (Cretacic superior), cu peste 70 milioane de ani in urma;

- Detunata Goala si Detunata Flocoasa (24 ha) se constituie intr-o faimoasa rezervatie, remarcabila prin prezenta coloanelor de bazalt, de forma prismatic hexagonala. Aflate in nesfarsita "mare" de culmi ale Muntilor Metaliferi, aceste varfuri deja modeste ca altitudine, reprezinta puncte de puternica atractie pentru iubitorii naturii. In timp ce Detunata Flocoasa (1258 m), care isi datoreaza numele padurii de molid, nu ofera din cauza acesteia, posibilitatea examinarii structurii geologice Detunata Goala (1158 m) fiind lipsita partial de padure, dezvaluie spectaculoasa "anatomie" magmatica;

- Complexul carstic Scarisoara (200 ha) este format dintr-un sistem exo-carstic cu o vale oarba ce are puncte de pierdere regresive si un sistem etajat de pesteri, rezultat in urma adancirii retelei hidrografice. Accesul in aceasta pestera se face printr-un aven care da intr-un sistem de galerii etajate insumand 2500 m lungime si o denivelare de 220 m. Unele galerii sunt active, apa disparand intr-un mic sifon, pentru a iesi la zi prin izbucul ce formeaza Paraul Politii, un afluent raului Garda.

Un al doilea sistem de drenaj, complet fosil, se gaseste deasupra precedentului, fiind constituit din renumitele pesteri Scarisoara si Pojarul Politei. Intrarea in aceste pesteri se face prin avene, ambele avand decoratiuni de calcit extrem de bogate si de spectaculoase. Pestera Pojarul Politei se distinge prin formatiuni perlate (coralite) si cristalictite - un adevarat muzeu cristalografic, fiind socotita astfel pe buna dreptate una din cele mai frumoase pesteri din tara.

Faima pesterii Scarisoara este data de blocul de gheata fosila, avand grosime de 20 m si un volum de 40.000 mc, care se pastreaza de circa 3000 de ani. El este alcatuit din straturi succesive de iarna (gheata pura) si de vara (praf, frunze, crengi, conuri de rasinoase s.a.).

Acest bloc este situat in marea sala a "Bisericii", de o parte a lui aflandu-se o adevarata lume de basm, cea data de stalagmitele si coloanele de gheata, iar de cealalta cascandu-se un abis care da spre Sala Mare, ce duce in rezervatia stiintifica, unde apar formatiuni concretionare de mari dimensiuni (draperii, stalagmite, domuri etc).

Complexul carstic Scarisoara, pe langa faptul ca se constituie ca una dintre cele mai interesante formatiuni de acest gen din tara sub raport stiintific, prezinta totodata, datorita frumusetii sale, o deosebita atractivitate turistica, fiind absolut necesara amenajarea ei pentru vizitare.

b) Rezervatii botanice:

- Rezervatia naturala de la Scarisoara - Belioara este situata la o altitudine de 1350 m in nordul masivului calcaros cu acelasi nume din estul Muntelui Mare. Desi are caracter botanic, nu este lipsit de interes nici relieful carstic, in general relieful calcaros, ce se remarca prin peisaje de o mare spectaculozitate. Zona ocrotita este situata in partea superioara a masivului, avand aspectul unui platou. Aici cresc smocurile de ierbi tepoase, insotite de plante saxofile. In aceasta subasociatie regionala se remarca si argintica, precum si strugurii ursului, sau dupa numele dat de localnici sarbazele. Reprezentand specia caracteristica a rezervatiei, strugurii ursului se remarca printr-o insemnatate deosebita pentru procesele migrationale ale florei din Romania. De mare interes este si padurea de pe versantul nordic al masivului calcaros, unica in felul ei, alcatuita din molid, pin, ienupar si bradu-ciumei, cetena de negi si larice.

Cu alte cuvinte, rezervatia Scarisoara - Belioara impresioneaza atat prin exceptionala importanta stiintifica, cat si prin frumusetea peisajului, dat in special de prezenta reliefului carstic;

- Rezervatia Capatana se afla pe culmile largi dintre Balomireasa si Muntele Mare, unde se
gasesc cele mai inalte tinoave din tara, numite de moti "molhasuri". Situata la peste 1600 m, rezervatia este formata din muschii Sphagnum si Holytrichum, cu mai multe specii de Vaccinum si elemente arctice foarte rare, palcuri de Pinus mugho s.a. Molhasurile de la Capatana cuprind de asemenea numeroase alge, in varietati si forme noi;

- Rezervatia Negrileasa este formata din poienile de narcise care apar in masiv.

c) Rezervatii forestiere:

- Paduricea de larice de la Vildom este situata pe stancile calcaroase ale Muntilor Trascau, la sud de Aries. Laricele apare mai ales in locurile luminate, in palcuri sau arborete destramate. In timp ce in alte zone ale Carpatilor laricele creste la altitudini mai mari, corespunzatoare limitei superioare a etajului boreal, respectiv a coniferelor, in Muntii Trascau el se intalneste in cadrul etajului nemoral (al fagului). Este vorba de prezenta unei formatiuni relicte, ramasa aici din epoca glaciara;

d) Rezervatii mixte:

- Cheile Turzii (125 ha) reprezinta o uriasa spintecatura in bara de calcare jurasice, la jumatatea Culmii Petrestilor. Desfasurata pe 15 km lungime, intre Buru si Tureni, culmea respectiva este formata din stive de calcare jurasice cu grosimi de peste 600 m.

Avand peste 2900 m lungime, cheia este strajuita de pereti verticali ce ating inaltimi de peste 300 m si care pe alocuri sunt surplombati. Raul Hasdate coboara de la 460 m, cat are la intrarea in cheie, pana la 420, la iesire, realizand astfel o panta medie de 13 m/km.

Deosebit de interesanta este fauna din rezervatia Cheile Turzii, dar mai ales flora intalnita aici. In timp ce in raul Hasdate traiesc specii comune de pesti si batracieni, fauna de pasari este in schimb foarte bine reprezentata, numarand 67 de specii, dintre cele mai interesante fiind cojoaica de munte, presura de stanca, acvila etc. Dintre mamifere, vulpea este cea mai comuna.

Flora din Cheia Turzii cuprinde raritati remarcabile, nu numai pentru Romania, ci si pentru Europa. Interesanta este astfel, o specie specifica de usturoi, care constituie de altfel faima cheii, aceasta planta gasindu-se in afara tarii noastre numai in Turkestan.

Iata asadar ca Cheia Turzii, pe langa importanta geologico-geomorfologica, se remarca si in raport biogeografic prin existenta unor specii de animale, dar mai ales de plante, deosebit de importante pentru stiinta. Astfel, toate componentele amintite mai sus fac din Cheile Turzii una dintre cele mai renumite rezervatii ale naturii.

Zona Muntilor Apuseni dispune de o mare bogatie de factori naturali de cura, care pot fi structurati dupa importanta lor in turismul balnear in:

- ape minerale si termominerale;
- lacuri si namoluri terapeutice;
- plante medicinale;
- factori climatici (aeroterapie si cura de teren);
- cure de aeroionizare.


Autor: Andrei Haragus


Comentariile membrilor (1)

ruxi
ruxi

 
1
Am fost în acești munți. Felicitări pentru descriere! Aici predomină relieful carstic. Nu am vizitat obiectivele descrise mai sus însă am ajuns la alte peșteri printre care și Cetățile Ponorului. Daca doriți puteți să căutați pe internet informații despre aceasta peșteră. V-o recomand cu căldură. Carpati.org. Mai este de asemenea un circuit care mi-a plăcut foarte mult și anume Circuitul Galbena. Este un canion care are lanțuri pe anumite porțiuni.


Vineri, 18 aprilie 2014 - 16:47  


 




Trebuie sa te autentifici pentru a putea adauga un comentariu

 
0,0518 secunde

GetaMap.org | Maps from all over the world | ro | fr | es | de | Calculator distante
ViewWeather.com - A new way to view the weather | nl.ViewWeather.com | sv.ViewWeather.com
Regulament carpati.org
© copyright (2004 - 2020) www.carpati.org