Skin Classic Skin White Skin Black & Whilte Skin Default Adauga la Favorite (In contul carpati.org)
Cautare:

Doneaza

Calendar

Octombrie 2020
LMMJVSD
1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031

Noiembrie 2020
LMMJVSD
1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
30

Online

Voluntar in Carpati

Homepage

Lista de discutii

2.1.4. Vegetatia

In Muntii Apuseni apar toate etajele si subetajele de vegetatie. Vegetatia subalpina se intalneste insular in Curcubata Mare si Muntele Mare, limita ei inferioara coborand la 1550 m. Asociatiile de tufarisuri apar in alternanta cu pajistile alpine. Tufarisurile sunt formate din jneapan, ienupar pitic, arin de munte, smardar. Gramineele alcatuiesc in special pajistile: parusca, iarba vantului, firuta si mai multe dicotiledonate.

Etajul molidului este intalnit in Muntii Bihorului si Muntele Mare, mai jos de vegetatia subalpina, limita inferioara coborand pana la 1250-1350 m. Padurile de molid imbraca versantii abrupti ai acestor munti coborand uneori spre vai. Elementul principal este molidul, la care se adaoga bradul, fagul, iar in lungul vailor arinul alb.

Subetajul molidului se afla in etajul padurilor de foioase cu mai multe etaje. Padurile de fag si rasinoase apar intre 1300 m si 900 m, deci in toti muntii situati in zona studiata. Speciile caracteristice sunt fagul si bradul, la care se adaoga molidul, paltinul de munte, tisa, frasinul, carpenul, teiul, alunul s.a.

Padurile de fag (fagetele) ocupa cea mai mare suprafata de padure din bazinului Ariesului.

Pajistile secundare, foarte raspandite in Muntii Metaliferi, in Muntii Trascau si in depresiuni, ocupa azi locul fostelor paduri de fag defrisate si apartin formatiei de paiusca cu diverse specii. In sfarsit, subetajul gorunetelor este dezvoltat la poalele Muntelui Mare, Muntilor Trascau si in regiunea deluroasa, limita superioara aflandu-se la 700-800 m. Gorunetele sunt insotite pe alocuri de stejar, garnita, cer, fag, carpen, frasin etc.

Vegetatia luncilor este deosebita de cea a etajelor strabatute de rauri, factorul hotarator in cazul lor fiind inundatiile periodice, dar si apropierea apelor freatice. Speciile lemnoase caracteristice luncilor sunt: salcia, rachita, plopul, arinul negru, iar dintre cele ierboase rogozul, stanjenelul de balta etc. Vegetatia de lunca insoteste mai ales raurile Aries, Ariesul Mic, Abrud, Posaga, Ocolis, Iara.

Vegetatia de mlastina, cunoscuta si sub numele de "molhas" in graiul localnicilor, este prezenta in Varful Capatanii (1559 m) din Muntele Mare si este formata in special din muschi, fanerogame, merisor, roua cerului s.a.

Potentialul natural generat de vegetatie complecteaza, de regula, gama atractiilor proprii altor compartimente naturale din cadrul peisajelor geografice. Alteori, potentialul fitogeografic devine esential pentru activitati turistice, chiar in regiuni atractive (rezervatii stiintifice, parcuri nationale, monumente ale naturii, parcuri dendrologice, etc).


Autor: Andrei Haragus


Comentariile membrilor (0)

Nu exista niciun comentariu
 

 




Trebuie sa te autentifici pentru a putea adauga un comentariu

 
0,0394 secunde

GetaMap.org | Maps from all over the world | ro | fr | es | de | Calculator distante
ViewWeather.com - A new way to view the weather | nl.ViewWeather.com | sv.ViewWeather.com
Regulament carpati.org
© copyright (2004 - 2020) www.carpati.org